CEO de profesie. A trecut în zece ani pe la A&D Pharma, Domo și a ajuns mâna dreaptă a lui Ion Țiriac

“Este interesant să schimbi industriile și să folosești modele specifice uneia în cea în care tocmai ai intrat; diferențele sunt doar aparente, substanța este aceeași. Când ai businessuri care sunt la interfața cu clientul, totul se aseamănă“, spunea recent Dragoș Dinu, numit de circa jumătate de an CEO al Țiriac Holdings, cu afaceri anuale cumulate de circa 500 de milioane de euro. Aflat în prima generație prezentată de Business Magazin în catalogul ”100 de tineri manageri de top„, pe parcursul carierei sale Dragoș Dinu a deținut, după plecarea de la A&D Pharma, unde a lucrat în perioada 1994 – 2008, ultimii șase ani în poziția de CEO, și funcția de conducere a retailerului electro-IT Domo.

Despre experiența din prezent, la conducerea Țiriac Holdings, cu afaceri cumulate, conform celor mai recente informații, de peste 500 de milioane de euro, Dinu spunea recent că ”doar ocaziile de cumpărare sunt diferite. Clienții sunt aceiași. Uneori sunt doar ocazii de prospectare, nu de cumpărare și «jocul» este să-ți aduci clientul de la intenția de prospectare la cea de cumpărare„. Dinu spune că vede în piață o ușoară creștere a apetitului de consum, iar în presă vede tot mai rar cuvântul ”criză„. Este de părere că în nicio piață nu poate exista creștere exponențială la nesfârșit, dar nici scădere continuă, cum nu există nici perpetuum mobile. Pe de altă parte, completează el, încrederea consumatorilor nu se restabilește peste noapte, probabil că e nevoie de ani buni. ”E ca o primăvară, când mijesc ghioceii, lucrurile încep să se miște.„ Însă mediul economic nu-l poate ignora pe cel politic, completează CEO-ul Țiriac Holdings. ”Deopotrivă la nivel local și global vedem influențe. Când se bucură industria de armament, celelalte stau și se uită.„

Dincolo de asemănările dintre experiența acumulată de Dinu (cele mai importante fiind cei 14 ani la A&D Pharma și circa un an la Domo) și grupul de firme pe care îl conduce acum, există și diferențe. De pildă, anterior a lucrat ani de zile să crească ”un brand, iar aici am venit pe un teren unde brandul există deja și este foarte puternic„. Sentimentul este diferit, povestește el: ”A te ridica la nivelul reputației este o provocare și ăsta a fost primul sentiment de la prima întâlnire„ cu Ion Țiriac, despre care spune că nu-l cunoscuse anterior. Iar despre recrutare spune nu are nicio poveste, ”pentru că nici eu și nici domnul Țiriac nu suntem oameni care să întârzie în luarea deciziilor, suntem destul de direcți. Ca întotdeauna în epoca de după Bell, totul începe cu un telefon. N-a fost un proces lung, ci normal, cu o serie de discuții„.

Dinu este inginer mecanic, absolvent al Facultății de Mașini și Utilaje, un domeniu despre care spune că nu avea vreo înclinație specială; ”uite însă că acum am ajuns să lucrez în industria auto„. A terminat în 1991 facultatea și primele experiențe ca angajat au fost în cadrul unei entități de stat, unde ”a avut un șoc de proporții„, își amintește el; în 12 luni a primit de patru ori preaviz și se ducea la personal unde i se spunea că au început restructurările, că este ultimul venit și trebuie să renunțe la el, iar după două zile îl anunțau că au plecat alți doi ingineri și trebuie să rămână. Într-un final a cedat și a făcut un pas înapoi când s-a lăsat de inginerie și s-a dus tehnician pe șantier la Sofitel. ”Dar am intrat într-o firmă străină și revelația a fost enormă.„ Era un cu totul alt sistem, mult mai organizat și și-a dat seama că lucrurile trebuie făcute altfel decât în companiile de stat. ”Nu am anticipat nicio secundă ceea ce avea să urmeze în cariera mea. Nici măcar nu mi-am propus.„

Spune că prima oară când și-a fixat un țel în carieră a fost când a ratat o promovare, prin anii ’95, când lucra la Pepsi, ”iar frustrarea a fost atât de mare încât pur și simplu am vrut să-mi caut un alt loc„. A schimbat mai multe locuri de muncă, de aceea, ulterior, când a recrutat oameni nu s-a uitat în CV-uri la perioada 23-30 de ani, ”când ai voie să faci oricât de multe căutări vrei; dar la un moment dat trebuie să ajungi la o concluzie„, spune Dinu, care a ajuns în funcția de CEO al companiei farmaceutice la 34 de ani.

”N-a fost simplu; într-o viață managerială ulterioară nu mi-aș mai dori să fiu CEO la 34 de ani. Doar că atunci antreprenorii cu care plecasem la drum, cred că cu o excepție, erau mai mici ca mine.„ De fapt, chiar în catalogul 100 de tineri manageri de top din 2005, Dinu spunea că ”prima lună după ce am fost numit CEO a fost cea mai grea. Nu știam cine sunt, ce caut aici. Însă din momentul în care am început să-mi formez echipa au început să apară și satisfacțiile„. Privind înapoi în timp, spune că drumul său ar putea fi asemănat cu cel al unui alpinist, care la câțiva ani după ce a cucerit Everestul își rememorează etapele. ”Un alpinist ar spune că pe la 7.000 de metri își amintește că bătea vântul, apoi că pe la 8.000 nu putea să respire. În final rămâne victoria. Am pus piciorul, am pus steagul, trăiesc.„