Centrul de Resurse Juridice propune înființarea unui Mecanism Național de Monitorizare pentru persoanele cu dizabilități

Potrivit CRJ, în România, peste 25.000 de copii și tineri cu dizabilități sunt închiși în 717 instituții de protecție socială, privați de libertate, de viață și familie în comunitate și sunt puși sub tutela unui reprezentant al statului.

“În urma celor peste 70 de vizite realizate de monitorii Centrului de Resurse Juridice în centrele de acest tip în ultimul an, am constatat că beneficiarii trăiesc în condiții extrem de grele, sunt lipsiți de apărare, au foarte rar mijloacele de a se plânge autorităților statului și se tem de represaliile personalului care-i îngrijește“, a declarat, marți, managerul de program de la CRJ, Georgiana Pascu.

CRJ a propus, în acest context, un proiect legislativ care, prin organizarea de vizite neanunțate în instituțiile sociale și medicale, poate contribui la garantarea respectării drepturilor fundamentale ale copiilor și tinerilor cu dizabilități închiși în instituții.

Propunerea legislativă vizează înființarea unui Mecanism Național de Monitorizare, organism independent organizațional, funcțional și financiar, din care să facă parte persoane cu dizabilități și reprezentanți ai societății civile.

Reprezentanții CRJ au amintit că România este semnatară a Convenției ONU pentru drepturile persoanelor cu dizabilități și este obligată să-și construiască un mecanism independent de monitorizare a respectării drepturilor acestor persoane, respectiv un sistem prin care entități independente de statul român, care îi are pe acești oameni în custodie, să verifice modul în care autoritățile respectă drepturile beneficiarilor.

“Acest mecanism pe care îl propunem astăzi Parlamentului României este menit să devină principala formă de monitorizare a modului în care acestor persoane li se respectă drepturile. Este un mod de a preveni posibilele abuzuri și de a le descoperi acolo unde se petrec. Este, în fond, un mijloc de a le reda acestor oameni demnitatea”, a explicat Georgiana Pascu.

În proiectul de act normativ se propune înființarea Consiliul de monitorizare, autoritate administrativă autonomă cu personalitate juridică, sub controlul Senatului, cu sediul în București.

Consiliul de monitorizare ar trebui ca împreună cu Autoritatea de coordonare a măsurilor pentru implementarea Convenției să adopte și să desfășoare măsuri eficiente pentru creșterea gradului de conștientizare în societate în legătură cu persoanele cu dizabilități și pentru promovarea respectării drepturilor și demnității acestora, formuleze și să propună spre adoptare politici publice și programe de implementare a Convenției, să formuleze propuneri și observații privind legislația existentă sau proiectele legislative și să examineze în mod regulat tratamentul aplicat persoanelor cu dizabilități, cu precădere în cadrul instituțiilor.

Printre atribuțiile Consiliului se mai numără: verificarea legalității prezenței persoanelor cu dizabilități în instituții, verificarea acordării îngrijirilor de sănătate și a serviciilor medicale, inclusiv a serviciilor medicale și de îngrijiri de sănătate mintală, verificarea, din oficiu sau la sesizarea oricărei persoane, a cazurilor în care sunt semnalate acte de tortură, pedepse sau tratamente inumane sau degradante ori alte încălcări ale drepturilor persoanelor cu dizabilități și face recomandări, ori, după caz, dispune, în condițiile legii, măsuri cu caracter obligatoriu pentru instituțiile și autoritățile publice.

Consiliul ar trebui, de asemenea, să sesizeze de îndată, potrivit legii, autoritățile judiciare cu privire la cazurile în care există indicii că încălcarea drepturilor persoanelor cu dizabilități, în mod special a dreptului la viață și de a nu fi suspuse torturii, tratamentele inumane sau degradante, a fost făcută prin fapte de natură penală, și poate face plângere, dacă este cazul, împotriva soluțiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată și să urmărească dacă în cazurile de deces al persoanelor cu dizabilități, instituțiile sesizează organele judiciare în vederea efectuării autopsiei medico-legale obligatorii, potrivit legii.

CRJ a precizat că în cadrul actualului sistem instituțional existent în România nu există o autoritate sau un mecanism care să poată îndeplini rolul stabilit prin Convenție mecanismului independent. Astfel, Agenția Națională pentru Prestații Sociale (aflată în subordinea Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale) are ca principal scop administrarea și gestionarea în sistem unitar a măsurilor de asistență socială, precum și monitorizarea, cu caracter general, a serviciilor sociale și controlul măsurilor de asistență socială, în timp ce mecanismul prevăzut de Convenție vizează respectarea drepturilor persoanelor cu dizabilități – în mod special ale persoanelor aflate în instituții publice și entități private și incluzând serviciile medicale, precum și drepturile, libertățile și facilitățile garantate prin Convenție acestor persoane.

CRJ a lansat și o petiție publică, disponibilă și pe pagina de Facebook a campaniei “Lagărele de lângă tine”, prin intermediul căreia toți cei interesați pot să contribuie la respectarea drepturilor copiilor și tinerilor cu dizabilități din instituții.