Celebra rubrică „Fata de la pagina 5” din Libertatea, privită dintr-o altă perspectivă

Dar această celebră rubrică, pe care însă Libertatea a scos-o, este și despre voi, despre evoluția voastră în ultimii 15 ani.
Într-un interviu pentru site-ul Pagina de media, Mihnea Vasiliu, șeful din România al grupului de media elvețian Ringier, care tocmai a cumpărat Gazeta Sporturilor, a anunțat că celebra rubrică „Fata de la pagina 5” a fost scoasă și a explicat motivele. Libertatea este într-un proces de repoziționare dintr-un ziar tabloid, ce aborda problematica celebrităților de mâna a doua, într-un ziar popular, ce abordează subiecte de la politică și social la economie pe înțelesul oamenilor, spune Mihnea Vasiliu (care mi-a fost șef la Mediafax și Ziarul Financiar timp de 13 ani). „Pentru că această «Fată de la pagina 5» a fost un etern exemplu de tabloid, am scos-o, să scăpăm și de chestia asta.“
Nu știu dacă este o decizie bună sau nu, asta se va vedea în timp. Dar aș vrea să văd puțin această rubrică dintr-o altă perspectivă, la care foarte puțini dintre voi v-ați fi gândit.
1. „Fata de la pagina 5”, dintr-o perspectivă istorică de peste 15 ani, exprimă cel mai bine evoluția economică și socială a României; exprimă emanciparea, nu numai a fetelor care au pozat acolo, ci și a noastră și a voastră.
Gândiți-vă așa: la începutul anilor 2000, fetele și pozele de atunci exprimau fidel situația României. Fetele nu știau cum să stea în poză, erau stinghere, erau închise într-un apartament, fotografiile erau făcute de prieteni care nu știau cum și ce să fotografieze, lenjeria era comună, chinezării de pe tarabe, fetele nu aveau deloc atitudine nici ca poziție, nici în priviri, decorul era format din Răpirea din serai, celebrele scaune cu suport de aluminiu și florile din plastic lângă, sau, în cel mai bun caz, aveau alături celebrul bar pe roți de forma globului pământesc, o piesă extrem de valoroasă într-o casă, în acele vremuri. Mesele erau acoperite cu mileuri, iar celebrul pește bibelou trona alături. Fata, poza, detaliile acesteia exprimau fidel România acelor ani, cenușie, fără culoare, săracă, speriată și stingheră și care lucra în celebrele întreprinderi de stat care aveau foarte buni oameni tehnici, dar nu aveau marketing și vânzări.
PIB-ul României era de 40 mld. euro, iar exporturile erau de 10 mld. euro. Salariul minim era undeva la 65 euro pe lună, brut, iar salariul mediu nu depășea 100 de euro. Un apartament de două camere costa 7.000-8.000 dolari. Fetele pozau în apartamentele părinților, pentru că nu aveau unde altundeva. Despre credite imobiliare nici nu se discuta în acele timpuri.
Dar peste ani lucrurile au început să se schimbe, Europa Occidentală ne-a tras spre ea, au venit investițiile străine, au apărut joburi noi, cu salarii mai mari, s-au desființat vizele, am început să călătorim liberi și să facem cunoștință cu culorile Occidentului. Au apărut din ce în ce mai multe malluri, s-au înmulțit supermarketurile și au venit magazinele de brand pe care le văzusem în afară și unde ne repezeam să ne umplem valizele ori de câte ori ieșeam din țară.
Aceste schimbări s-au văzut și în „Fata de la pagina 5”. Fetele au căpătat atitudine, au devenit încrezătoare în ele, iar pozele exprimau acest lucru. Nu mai erau stinghere, iar studioul foto din apartament, cu Răpirea din serai sau Cina cea de taină, s-au înlocuit cu studiourile de foto profesioniste cu lumini, cu chroma, cu machiaj profesionist și cu fotografi profesioniști. Între timp, PIB-ul României a ajuns la aproape 200 de miliarde de euro, iar salariul minim a urcat la peste 400 de euro. Cei mai mulți dintre cei care în anii 2000 au avut șansa unor joburi mai bune în noile investiții au putut să-și ia apartamente și mașini străine. Aceste lucruri nu mai erau apanajul celor care aveau afaceri sau care erau pe poziții de top, ci și al celor din zona de middle-management.
Dacă Libertatea ar digitaliza si pozele de la începutul anilor 2000 versus ultimele de acum, înainte să scoată rubrica, ați vedea schimbările.
2. Gândiți-vă la „Fata de la pagina 5” ca la Academia de Fotbal a lui Gică Hagi.
În România, în domeniul sportiv, dar ca și business, nimeni nu a putut să facă ceea ce a făcut Hagi cu academia lui. El a avut o idee, a avut un concept, a pus banii lui pe masă, a dat înapoi ceva din ceea ce a primit ca fotbalist și a așteptat să crească.
Hagi a descoperit copii, tineri talentați, rătăciți cine știe pe ce teren de fotbal dintr-un sat, dintr-o comună sau dintr-un oraș mic, și le-a oferit cea mai mare șansă a vieții lor. Le-a oferit un loc unde să-și pregătească talentul, le-a oferit un vis real, le-a oferit posibilitatea să fie văzuți de alte echipe, nu numai de vecinii de bloc, le-a oferit contracte ca jucători profesioniști și, în final, le-a oferit șansa să se transfere în altă parte pe contracte mai mari.
La fel au făcut și Oracle, IBM, Microsoft, Orange, Vodafone etc., companii care au deschis porțile pentru ca toți tinerii români din IT, dar nu numai, să-și arate talentul și să iasă în lume.
La fel a făcut și Libertatea, fără să știe, cu rubrica „Fata de la pagina 5“, care a dat posibilitatea unor fete din toate satele, comunele și orașele țării să iasă în față, să fie văzute și să fie recrutate fie pentru showbiz, divertisment și, de ce nu, pentru escorte, că și acestea fac parte din viață. Industria de divertisment este la fel ca industria auto, IT, construcții etc. Nu-i nicio diferență, este un business ca oricare altul.
Laura Cosoi, ca să dau un exemplu, probabil că nu ar fi ajuns niciodată ceea ce este astăzi fără rubrica „Fata de la pagina 5“. Credeți că este o diferență între Laura Cosoi și Răzvan Marin, unul dintre cei mai talentați fotbaliști pe care i-a dat academia lui Hagi?
În final, vreau să spun că această celebră rubrică a fost mult mai valoroasă decât vă gândiți.