Cele mai răsunătoare eșecuri din ultimii 20 de ani. Care este domeniu în care niciun antreprenor român nu a reușit

Comerțul alimentar este domeniul în care niciun antreprenor român nu a reușit să facă față pieței, concurenței străinilor, cerințelor clienților. În alte segmentele ale comerțului, fie de bricolaj (Dedeman), mobilă (Mobexpert) sau electro-IT (Altex), românii și-au construit afaceri puternice, care au ținut piept străinilor chiar și în perioada de criză. Retailul alimentar este însă un domeniu în care și afaceri străine au capotat, cu toată forța fianciară a companiilor-mamă.

Univers’all

Rețeaua de supermarketuri controlată de omul de afaceri Răzvan Petrovici a fost înființată în 2000, iar în 2006 a bifat primul eșec de proporții din piața românească. La acel moment, era cel mai mare retailer român din domeniul alimentar, atât ca venituri cât și ca suprafață de vânzare, cu o rețea de 14 spații, dintre care magazinul fanion era amplasat în spatele magazinului Unirea din Capitală. Deși trecuse prin mai multe perioade de criză, punctul critic a intervenit la finalul lui 2006. „Pe la ora 10 seara mă sfătuiam cu Geo (Geo Buruiană, fost director general al rețelei – n.red.) care sunt soluțiile pe care le avem“, povestea pentru Business Magazin Petrovici la acel moment.

Mai multe dintre magazine înregistraseră scăderi importante ale vânzărilor și mergeau în pierdere de câteva luni, pe fondul apariției unor concurenți redutabili și cu o politică de preț agresivă, precum Kaufland. Univers’all avea trei formate de magazin – supermarket, hipermarket și de proximitate – iar în 2005 ajunsese la afaceri de 36 de milioane de euro, având zilnic peste 25.000 de clienți, cu o frecvență de vizitare de 2,3 ori pe lună. În urma declanșării procedurilor de faliment, spațiile au fost cedate unul câte unul către alți operatori din comerț, ca G’Market (fosta Gima), Interex sau Billa.

ETHOS

Ion Șoloman intra în catalogul tinerilor manageri în anul 2008, la 40 de ani. Era proprietarul rețelei de supermarketuri Ethos, cu 16 magazine și peste 22 de milioane de euro cifră de afaceri în 2007, cu 70% mai mare decât cea din 2006 – povestea de succes a unui antreprenor care și-a făcut intrarea în afaceri cu distribuția de carte, în 1992.

Un an mai târziu după apariția în catalog, în 2009, Șoloman declara în Business Magazin cât de rău îi pare că nu a vândut rețeaua de magazine în anul precedent, după ce fusese curtat și de fonduri de investiții, și de investitori strategici. „Dacă mă gândesc la suma de bani pe care aș fi putut să o iau anul trecut, la liniștea mea și a familiei mele, regret enorm că nu am vândut“, spunea atunci Șoloman, la un an de la cea mai importantă negociere pe care a avut-o pentru vânzarea lanțului de retail și la care a renunțat în ultimul moment.
Criza lovise puternic consumul, iar antreprenorul s-a văzut nevoit să închidă magazine și să concedieze angajați.  În 2009, omul de afaceri încă mai spera în dezvoltarea pieței – lucru corect, dar credea și că afacerea sa va rezista, fapt care nu s-a mai adeverit. În 2010 Șoloman și-a vândut magazinele către compania elenă Vismonto Trading, iar el a rămas să gestioneze, prin compania Ivet Logistics, datoriile acumulate de lanțul de retail.

MIC.RO

Rețeaua de magazine de proximitate deținută de omul de afaceri Dinu Patriciu a avut o existență similară apariției unei comete. A apărut din neant, a strălucit intens producând multă vâlvă prin rapiditatea cu care deschidea magazine și a eșuat spectaculos. Întreaga sa istorie n-a durat decât circa doi ani. La începutul lui 2012 firma deja înainta instanței o cerere de intrare în insolvență, din pricina volumului mare de datorii. La jumătatea lui 2010 reprezentanții Mic.ro arătau că deschiseseră circa 30 de spații, având un buget de investiții suficient pentru dezvoltarea a 300-400 de spații. Mai mult, la acel moment previzionau atingerea unei cifre de afaceri de 1,5 miliarde de euro în 2011.

În septembrie 2011 rețeaua ajunsese la 830 de magazine Mic.ro, dintre care 720 fixe și 110 mobile, și 58 de unități Macro și miniMax. Doar câteva luni mai târziu însă, datoriile companiei Mercadia Holland, care opera magazinele Mic.ro, ajunseseră la aproape 700 de milioane de lei către creditori. Printre firmele care au cerut în insolvența se numără compania de taximetre Meridian, Touring Europabus – aparținând lui Dragoș Anastasiu, Vel Pitar și grupul Țiriac Auto. Datoriile neplătite de mai multe luni, pe care lanțul Mic.ro le-a acumulat către o serie de furnizori, i-au făcut pe mulți dintre aceștia să stopeze încă înainte de intrarea companiei în insolvență livrările de mărfuri. Din acest motiv, rafturile magazinelor erau pe jumătate goale.