Cea mai profitabilă Cupă Mondială din istorie: FIFA va încasa 15 miliarde de dolari. Cât costă un bilet la finală și cum reușește FIFA să câștige de două ori din același bilet

Cupa Mondială din 2026 se pregătește să devină cea mai profitabilă ediție din istoria competiției. FIFA ar urma să anunțe venituri de aproximativ 15 miliarde de dolari, cu 4 miliarde de dolari peste estimarea inițială, potrivit informațiilor publicate de The Guardian.

Organizația anticipase încasări de circa 11 miliarde de dolari de la turneul găzduit de Statele Unite, Canada și Mexic. Creșterea peste așteptări a fost alimentată în special de vânzarea biletelor, pachetele de ospitalitate și comisioanele percepute pentru tranzacțiile realizate pe piața oficială de revânzare.

Gianni Infantino, președintele FIFA, le-a comunicat celor peste 200 de federații membre amploarea veniturilor obținute. Detaliile privind distribuirea banilor nu au fost încă finalizate, însă o parte din suma suplimentară ar urma să ajungă la asociațiile naționale.

FIFA nu a confirmat public valoarea de 15 miliarde de dolari până la momentul publicării materialului The Guardian.

De la 60 la 34.500 de dolari pentru același meci

Diferențele dintre prețurile biletelor pentru finala dintre Spania și Argentina arată cât de sofisticată și profitabilă a devenit strategia comercială a FIFA.

Cel mai ieftin bilet oficial a costat, teoretic, 60 de dolari. Acesta a făcut parte din categoria „Supporter Entry Tier”, introdusă pentru suporterii echipelor calificate și disponibilă într-un număr limitat pentru toate cele 104 meciuri ale turneului, inclusiv pentru finală.

Biletele de 60 de dolari nu au reprezentat însă prețul obișnuit accesibil publicului larg. Ele au fost rezervate în principal federațiilor participante, care le-au distribuit suporterilor eligibili. Pentru majoritatea spectatorilor, costurile au fost incomparabil mai mari.

Prețul de pornire al unui bilet standard pentru finală a fost de aproximativ 4.185 de dolari, potrivit Financial Times. Pe măsură ce meciul s-a apropiat și oferta s-a redus, locurile disponibile pe platforma oficială de revânzare au ajuns la peste 6.400 de dolari, inclusiv pentru scaune situate în spatele porților.

Biletele din nivelurile superioare ale stadionului se apropiau de 10.000 de dolari, iar locurile mai bune, situate în inelul inferior, ajungeau la 16.000 de dolari sau mai mult. Pe platformele secundare, prețul mediu al unui bilet pentru finală a depășit 11.000 de dolari.

La vârful piramidei se află pachetele de ospitalitate. Cu o seară înaintea finalei, FIFA mai oferea locuri în „Trophy Lounge” la prețul de 34.500 de dolari de persoană. Unele dintre cele mai exclusiviste opțiuni disponibile pe piață s-au apropiat de 60.000 de dolari.

Un bilet standard pentru finală putea costa astfel de aproape 70 de ori mai mult decât tariful special de 60 de dolari, iar un pachet VIP era de 575 de ori mai scump.

FIFA câștigă de două ori din același bilet

O parte importantă a veniturilor suplimentare provine din piața secundară. FIFA percepe un comision de 15% de la persoana care cumpără biletul și încă 15% de la cea care îl vinde prin platforma oficială.

Organizația poate încasa astfel bani nu doar la vânzarea inițială, ci și de fiecare dată când același bilet este revândut. Modelul s-a dovedit deosebit de profitabil într-o competiție în care cererea pentru meciurile importante a depășit cu mult numărul locurilor disponibile.

FIFA a folosit pentru prima dată pe scară largă și un sistem de prețuri dinamice, prin care valoarea biletelor s-a modificat în funcție de cerere. Este o practică întâlnită frecvent în industria aviatică, hotelieră sau la concerte, dar controversată în fotbal, unde accesul la competițiile majore a fost asociat tradițional cu prețuri stabilite în avans.

Chiar și biletele pentru meciurile din faza grupelor au pornit, în anumite etape ale vânzării generale, de la aproximativ 575 de dolari. Cu toate acestea, cererea a rămas foarte puternică, iar gradul de ocupare pentru partidele din prima fază a competiției a ajuns la 99,7%.

Mai multe meciuri, mai multe bilete, mai mulți bani

Ediția din 2026 a fost prima Cupă Mondială disputată în format extins, cu 48 de echipe, față de 32 la turneele precedente. Numărul meciurilor a crescut de la 64 la 104, ceea ce a oferit FIFA încă 40 de partide din care să obțină venituri din bilete, publicitate, drepturi de televizare și ospitalitate.

Competiția a beneficiat și de dimensiunea stadioanelor nord-americane, multe dintre acestea având capacități de peste 70.000 de locuri, precum și de puterea de cumpărare a publicului american.

Finala dintre Spania și Argentina a amplificat cererea. Meciul îi aduce față în față pe Lionel Messi și Lamine Yamal și îi oferă Argentinei șansa de a câștiga două Cupe Mondiale consecutive, performanță reușită ultima dată de Brazilia în 1958 și 1962.

Succesul financiar ar putea consolida poziția lui Gianni Infantino înaintea alegerilor pentru conducerea FIFA. Președintele organizației ar fi primit deja peste 200 de promisiuni de susținere din partea federațiilor membre.

În același timp, veniturile record ar putea întări ambițiile Statelor Unite de a găzdui din nou turneul. Următoarea ediție pentru care pot fi depuse candidaturi este cea din 2038.

„Ar trebui să alegeți din nou Statele Unite ale Americii. De data aceasta, vom lăsa Canada și Mexicul pe dinafară”, a declarat Donald Trump la o recepție organizată înaintea finalei. SUA au purtat discuții și pentru organizarea Campionatului Mondial al Cluburilor din 2029.

Succes financiar, dar un turneu tot mai greu accesibil

Veniturile record confirmă că FIFA a găsit o piață dispusă să plătească prețuri foarte mari pentru accesul la cel mai important eveniment fotbalistic al planetei.

Modelul ridică însă întrebări privind accesibilitatea competiției. Diferența dintre biletul special de 60 de dolari și miile sau zecile de mii de dolari cerute publicului larg arată că participarea la finală a devenit un produs de lux.

Pentru FIFA, Cupa Mondială din 2026 este un succes comercial fără precedent. Pentru suporteri, este și ediția care arată cât de mult s-a îndepărtat experiența de pe stadion de ideea unui eveniment accesibil publicului larg.

Surse: The Guardian, FIFA, Reuters, Associated Press, Financial Times