Ce venituri și cheltuieli au avut românii în trimestrul al doilea al anului

Veniturile medii lunare care au revenit unei persoane au fost de 919 lei din totalul de 2.452 de lei pe gospodărie.

Veniturile bănești au fost, în medie, de 2.087 lei lunar pe gospodărie (782 lei/persoană), iar veniturile în natură de 365 lei lunar pe gospodărie (137 lei/persoană). Salariile și celelalte venituri asociate au format cea mai importantă sursă de venituri, de 51,2% din veniturile totale ale gospodăriilor.

“La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor, au contribuit, de asemenea, veniturile din prestații sociale (24,4%), veniturile din agricultură (3,9%), veniturile din activități neagricole independente (2,4%) și cele din proprietate și din vânzări de active din patrimoniul gospodăriei (1,4%). O pondere importantă dețin și veniturile în natură (14,9%), în principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (13,2%)”, se arată într-un comunicat al Institutului Național de Statistică (INS).

Veniturile totale medii pe o gospodărie din mediul urban au fost cu 33,9% mai mari decât ale gospodăriilor din mediul rural și cu 12,4% mai mari față de ansamblul gospodăriilor.

În urban, veniturile gospodăriilor au provenit în proporție de 63,5% din salarii, de 23,6% din prestații sociale, veniturile în natură reprezentând 7,3% din total.

În rural, principala sursă a veniturilor gospodăriilor a reprezentat-o producția agricolă, care a asigurat 36,3% din totalul veniturilor. Cea mai mare parte a acestora (26,6% din totalul veniturilor) a fost formată de contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii, veniturile bănești din agricultură asigurând 9,7% din veniturile totale ale gospodăriilor din mediul rural. O contribuție importantă la formarea veniturilor gospodăriilor rurale a revenit și veniturilor salariale (30,0%) și celor din prestații sociale (25,8%).

Gospodăriile au cheltuit lunar, în medie, 2.210 lei, din care unei persoane a revenit 828 lei, și au reprezentat 90,1% din nivelul veniturilor totale.

Principalele destinații ale cheltuielilor sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii și transferurile către administrația publică și privată și către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuțiilor, cotizațiilor, precum și acoperirea unor nevoi legate de producția gospodăriei (hrana animalelor și păsărilor, plata muncii pentru producția gospodăriei, produse pentru însămânțat, servicii veterinare).

Cheltuielile pentru investiții, destinate pentru cumpărarea sau construcția de locuințe, cumpărarea de terenuri și echipament necesar producției gospodăriei, cumpărarea de acțiuni dețin o pondere de 0,4% în cheltuielile totale ale gospodăriilor populației.

În timp ce nivelul mediu lunar pe o gospodărie al cheltuielilor totale de consum este mai mare în urban față de rural cu 429 lei, cel pentru consumul alimentar este mai mare cu numai 47 lei.

“Aceasta derivă din faptul că, în rural, 42,3% din cheltuielile pentru consumul alimentar reprezintă contravaloarea consumului din resurse proprii, în timp ce în mediul urban, consumul de produse alimentare din resurse proprii a acoperit 18,7% din cheltuielile pentru consumul alimentar”, se precizează în comunicat.

Produsele alimentare și băuturile nealcoolice au reprezentat, în medie, 41,3% din consumul gospodăriilor.

Consumul pentru locuință (apă, energie electrică și termică, gaze naturale, combustibili, mobilier, dotarea și întreținerea locuinței) a avut o pondere, în trimestrul al doilea, de 19,5% din cheltuielile totale de consum. În cadrul cheltuielilor cu locuința, cea mai mare pondere au avut-o cheltuielile necesare funcționării și încălzirii acesteia (15,6%). La polul opus s-au situat cheltuielile efectuate de gospodării pentru hoteluri, cafenele și restaurante (1,5%) și cele pentru educație (0,5%).