Ce teme au dominat discuțiile de la Davos: De la incertitudinea Brexitului la războiul comercial dintre SUA și China

Ediția din acest an a forumului de la Davos a venit într-o perioadă marcată de incertitudine, cu marile puteri angrenate în lupte politice sau economice: Brexitul, războiul comercial dintre Statele Unite și China sau protestele din Franța sunt doar câteva teme care au marcat, inevitabil, discuțiile.

Accesul la Forumul Economic Mondial nu e ieftin: participanții trebuie să fie membri ai WEF, statut ce se poate dobândi la un tarif anual ce pleacă de la peste 60.000 de dolari și poate ajunge la 600.000 de dolari. Pentru a lua parte la discuții, cei interesați trebuie să mai achite alți 27.000 de dolari.

„Judecând după starea lumii în prezent, la 10 ani de la criza financiară, aș spune că prin toate aceste evenimente anuale s-a obținut zero“, nota cu ironie Michael Hewson, analistul-șef al CMC Markets UK.

Paul Sheard, cercetător la Mossavar-Rahmani Center for Business and Government, este de părere că cei care au mizat pe globalizare au avut suficient timp pentru a-și face vocea auzită; acum, ceilalți au început să se exprime prin intermediul votanților și al unei mișcări antisistem tot mai vizibile.

Unul dintre cele mai importante personaje de la Davos este chiar fondatorul evenimentului, Klaus Schwab. Într-un interviu acordat celor de la Time, el a subliniat necesitatea unei mai bune cooperări și a unei viziuni globale care să aibă în centrul omul. Globalizarea a produs milioane de „învingători“ de-a lungul anilor, crede Schwab, dar a și lăsat multe persoane în urmă. „În era social media, nu îți permiți să lași pe nimeni în urmă“, a punctat el.

Interesant a fost și demersul companiei de audit și consultanță fiscală PwC, care a realizat un sondaj printre cei mai importanți CEO ai marilor companii, încercând să afle care sunt cele mai amenințătoare pericole ale anului 2019. Cei intervievați au numit, în ordine, următoarele: suprareglementarea, instabilitatea politică, lipsa deprinderilor fundamentale, războaiele comerciale, atacurile cibernetice, instabilitatea geopolitică, protecționismul, populismul, viteza transformărilor tehnologice și volatilitatea ratei de schimb.

Deși tema reuniunii de acest an a fost „A patra revoluție industrială” – o combinație de tehnologii care schimbă modul în care trăim, muncim și interacționăm – temele pe care liderii mondiali s-au axat au fost aceleași care au marcat primele pagini ale ziarelor în ultimele două-trei luni.

Actori lipsă și teme curente

În cadrul unui discurs ținut la ediția din 2017 a Forumului Economic Mondial, la Davos, președintele chinez, Xi Jinping, susținea că țara pe care o conduce are un rol esențial în dezvoltarea comerțului liber. În ianuarie 2018, președintele american, Donald Trump, anunța că „nu a existat niciodată o perioadă mai bună pentru a construi, investi și crește o afacere în Statele Unite“. Niciunul dintre cei doi nu a fost prezent anul acesta la Davos, dar disputa dintre cele două superputeri economice a reprezentat unul dintre principalele subiecte de discuție de la Davos.

Pe de altă parte, absența unor lideri importanți de la Davos – pe lângă cei amintiți mai sus, nici Theresa May sau Emmanuel Macron nu vor fi prezenți – este văzută de bun augur de comentatori, care consideră că elita mondială va putea dezbate adevăratele teme și provocări ale viitorului. Viteza cu care lumea se schimbă determină modificări fundamentale și neimaginate în urmă cu câțiva ani, iar paradigma aptitudinilor de care va avea nevoie un om pentru a obține o poziție satisfăcătoare în societate este una dintre cele mai noi și dificile provocări cu care se confruntă omenirea.

Războiul comercial dintre China și Statele Unite a început deja să afecteze economia la nivel global și să ridice semne de întrebare asupra lanțurilor de aprovizionare sau asupra planurilor pe termen lung. State din toate colțurile lumii sunt afectate, de la Canada la Singapore; chiar și Fondul Monetar Internațional a redus previziunile de creștere globală.

În cadrul discursului său, cancelarul german, Angela Merkel, a susținut că organizațiile globale precum Fondul Monetar Internațional (FMI) și Banca Mondială (BM) trebuie reformate. Merkel a apreciat că reformarea ar ajuta la restabilirea încrederii în sistemul financiar global, apărând multilateralismul drept garant al conceptului câștig-câștig (win-win). „De mult timp, țările emergente precum China și India au influențat, într-un mod foarte puternic, economia mondială, iar când unui sistem existent îi ia prea mult timp pentru a reacționa, consecințele sunt că alții (alte țări) se remarcă prin noi instituții”, a spus Merkel. Cancelarul german a mai susținut ca lumea vestică trebuie să se împotrivească actualelor tendințe de fragmentare a arhitecturii internaționale. „Cred că ar trebuie să înțelegem interesul nostru național într-o manieră în care ne gândim la interesul celorlalți și din acel punct să creăm situațiile câștig-câștig care sunt precondițiile pentru multilateralism.”

Brexitul – care este din ce în ce mai combătut în Regatul Unit – a fost o altă temă dezbătută pe larg la Davos. Liderii Uniunii Europene ar accepta prelungirea negocierilor pe tema Brexitului doar în anumite condiții, pe termen limitat, a declarat Michel Barnier, negociatorul Uniunii Europene, subliniind că Marea Britanie trebuie să ofere clarificări despre viitoarea relație bilaterală. „Oficialii britanici știu că Uniunea Europeană este pregătită să facă orice pentru a evita un Brexit dur, de exemplu să amâne data ieșirii din Uniunea Europeană, dacă și Marea Britanie dorește acest lucru”, a spus și Sebastian Kurz, cancelarul austriac, în cadrul Forumului Economic Davos. Conform declarațiilor lui Kurz, Marea Britanie ar putea obține o prelungire de aproximativ două luni, dar Brexitul ar trebui să aibă loc până la data la care sunt programate alegerile din Parlamentul European.

Un alt punct de discuție a fost situația din Coreea de Nord, dar și relația dintre aceasta și Statele Unite. Secretarul de stat american, Mike Pompeo, a declarat la Davos că „rămâne multă muncă de făcut“ pentru a ajunge la denuclearizarea Coreei de Nord, dar se așteaptă ca lucrurile să progreseze până la sfârșitul lunii viitoare. „Rămâne multă muncă de făcut, dar s-au întâmplat deja lucruri pozitive“, a declarat Pompeo. Casa Albă a anunțat săptămâna trecută că președintele american, Donald Trump, se va întâlni pentru a doua oară cu liderul nord-coreean, Kim Jong-un, la sfârșitul lunii februarie, dar Statele Unite vor menține sancțiunile economice impuse Phenianului. Oficialul american a declarat că vede un rol important în susținerea dezvoltării Coreei de Nord „dacă aceștia vor face un pas substanțial în direcția denuclearizării și creează condițiile potrivie“. Liderul Coreei de Nord, Kim Jong-un, declarase pe 1 ianuarie că vrea menținerea angajamentului denuclearizării, însă a avertizat că și-ar putea schimba atitudinea dacă administrația Donald Trump nu anulează sancțiunile.
Nici tensiunile dintre Rusia și Statele Unite, deși cu implicații mai mult militare decât economice, nu au ocolit forumul de la Davos. Într-un interviu acordat Politico.eu, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a spus că alianța nord-atlantică va aplica măsuri defensive „proporționate“ pentru a contracara acțiunile Rusiei, care încalcă Tratatul Forțelor Nucleare Intermediare (INF) prin instalarea unor sisteme de rachete nucleare ce pot fi utilizate contra Europei. „Vom lua decizii proporționate și defensive. Dacă vom permite Rusiei să continue încălcarea Tratatului INF, va fi subminată respectarea nu doar a acestui acord, ci a tuturor acordurilor privind controlul armamentului.”

Ultima zi a Forumului Economic Mondial a inclus discuții legate de egalitate, migrație și schimbări climatice. Winnie Byanyima, director executiv la Oxfam și fost director în cadrul Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare, a declarat că „inegalitatea a scăpat de sub control“, oferind ca argument modul în care taxele aplicate celor cu venituri mari au scăzut în 2018. „Multe țări au renunțat la așa-numitele «taxe pe bogăție». Dacă nu mai colectezi acele taxe, nu ai cum să acorzi mai mulți bani unor domenii precum sănătate, educație sau protecție socială — prin urmare, serviciile publice se clatină“, a spus ea. „Vrem ca oamenii de afaceri să își plătească taxele, nu să le evite. Din acest motiv, vrem ca guvernele să aplice taxe corecte.“

Davos a început cu un premiu acordat lui David Attenborough pentru contribuția sa în lupta contra încălzirii globale și s-a încheiat cu un discurs al Gretei Thunberg, o activistă în același domeniu de 16 ani, care a transmis celor prezenți că „e momentul ca lumea să intre în panică”.