Home Actualitate Ce se-ntâmplă când neamțul plătește
Actualitate

Ce se-ntâmplă când neamțul plătește

Șefa FMI, Christine Lagarde, a intrat în conflict cu miniștrii de finanțe ai zonei euro pe tema datoriilor Greciei. Miniștrii au propus extinderea până în 2022 a termenului până la care țara ar trebui să-și reducă datoria publică la 120% din PIB, însă Lagarde a insistat că ținta inițială, 2020, trebuie păstrată.

Ce se-ntâmplă când neamțul plătește
Ce se-ntâmplă când neamțul plătește · Foto: Business Magazin

Esența disputei stă în susținerea de către FMI a unei noi prescrieri (“haircut”) a unei părți din datoria Greciei, de data aceasta către BCE și alte state, după prescrierea din 2011 pentru o parte din datoria către creditorii privați. FMI susține că datoria e oricum nesustenabilă așa cum este acum, așa încât ar fi inutil ca UE și Atena să se iluzioneze că o amânare a termenului de reducere a ei cu doi ani ar folosi la ceva. În 2009, Grecia avea o datorie de peste 300 mld. euro, reprezentând 113% din PIB, iar de atunci datoria n-a făcut decât să crească, estimarea actuală fiind că va ajunge la 190% în 2013.

Germania se opune însă unui “haircut”, la fel ca și alte state creditoare – aparent pentru că susțin că problema datoriei grecești ar putea fi gestionată prin amânări de genul celei propuse acum de miniștrii europeni, între care și neamțul Wolfgang Schaeuble. Motivul real este însă acela că ar pierde bani, și nu numai pe cei datorați de Grecia, atâta vreme cât piețele financiare ar putea vedea în el un precedent aplicabil Spaniei și vor începe să preseze UE în acest sens.

Charles Dallara, șeful Institutului Internațional de Finanțe (cea mai mare asociație mondială a băncilor și a altor instituții financiare și cea care anul trecut a condus negocierile pe tema prescrierii unei părți din datoria Atenei către creditorii privați) a vizitat zilele trecute Atena și a început să pledeze, în premieră, pentru relaxarea măsurilor de austeritate cerute grecilor de UE și FMI, din moment ce economia nu numai că nu a reușit să se redreseze, dar se prăbușește în continuare (ceea ce, lesne de înțeles, periclitează șansele investitorilor privați de a-și recupera creanțele din Grecia). Dacă asociem această declarație cu altele recente care dezavuau categoric orice nou “haircut” asumat de creditorii privați, rezultă că orice nouă prescriere a unei părți din datoria grecească ar trebui să fie suportată de statele creditoare. De altfel, premierul elen Antonis Samaras a și cerut aceasta în septembrie.

Datele preliminare ale Eurostat arată că economia Greciei a scăzut cu 7,2% în trimestrul al treilea față de trimestrul al doilea, un record negativ pentru zona euro. Șomajul în rândul grecilor a atins 25,4% în august, față de 18,4% cu un an în urmă.

Conţinut Business Magazin
Citeşte fără limită restul articolelor cu plată
Abonează-te — 9,90 € / lună