Ce mai vedem la cinema: continuarea unuia dintre cele mai apreciate filme ale secolului trecut

Pentru cei care nu au urmărit ecranizarea primei părți a poveștii de Stephen King, e suficient să amintesc că rolul principal i-a revenit lui Jack Nicholson, iar regia a fost semnată de Stanley Kubrick. The Shining a fost un film extraordinar, care a scos în evidență atât imaginația lui King, cât și capacitatea incredibilă a lui Nicholson de a se transforma.Deși nu a fost recompensat cu prea multe premii, The Shining a fost primit extrem de bine de public, rămânând și astăzi un film amintit des în timpul discuțiilor despre capodoperele cinematografice ale secolului trecut.

Doctor Sleep, ca o continuare a poveștii din The Shining, îl are în centru pe Danny, copilul ajuns acum la maturitate, dar traumatizat încă de evenimentele petrecute în hotelul Overlook; alegerea lui Ewan McGregor mi s-a părut una inspirată, pentru că e genul de actor capabil să genereze rapid o legătură cu publicul.
O bună parte a filmului reflectă lupta lui Danny cu demonii săi; facem cunoștință cu un personaj ce pare înfrânt, căzut în depresie, alcoolic și cu mari probleme în ceea ce privește legăturile cu alți oameni. După această lungă introducere, Danny o cunoaște pe Abra Stone (interpretată excelent de Kyliegh Curran), o fetiță care deține și ea abilitățile“ lui Danny.

De aici, filmul ia direcția unei producții horror, dar o face într-un mod cel puțin interesant, asumându-și o serie de riscuri: spre exemplu, este unul dintre primele filme ale ultimelor decenii (mă refer, desigur, la producții serioase, nu filme de categoria B) care prezintă destul de explicit violența împotriva copiilor.
Mai trebuie menționat un lucru: chiar dacă regizorul Mike Flanagan nu și-a propus să recreeze atmosfera indusă de Kubrick (ar fi fost o misiune aproape imposibilă), el reușește să țină spectatorii într-o tensiune constantă, aproape palpabilă – o replică demnă la filmul din 1980.

Notă: 8/10