CE: Corupția și fraudele din achizițiile publice rămân o problemă în România

Dificultățile din sistemul achizițiilor publice sunt determinate de o combinație de mai mulți factori, între care lipsa de stabilitate și fragmentarea cadrului legislativ, verificările deficitare din sistemul instituțional, calitatea concurenței în achizițiile publice și capacitatea administrativă a cumpărătorilor din sistemul public, inclusiv capacitatea și competența personalului care se ocupă de procedurile de achiziții publice, atât la nivel național cât și local.

Adoptarea strategiei pentru achiziții publice este așteptată să aibă loc în acest an.

“Tratarea problemei corupției și a fraudelor în achizițiile publice rămâne o provocare”, se arată în raport.

Reprezentanți ai societății civile au observat diferențe majore între numărul de cazuri de nereguli identificate și urmărite în diferite zone ale țării și de către diferite agenții.

Autoritățile locale sunt în mod special afectate de lipsa transparenței în alocarea fondurilor publice, iar riscurile de corupție în atribuirea contractelor publice la nivel local sunt substanțiale, potrivit raportului, care notează că utilizarea repetată a excepțiilor afectează transparența și deschiderea față de piață și creează posibilitatea pentru corupție.

Un alt motiv special de îngrijorare în domeniul achizițiilor publice este conflictul de interese.

În 2014, Agenția Națională de Integritate a rezolvat 514 cazuri, din care 101 s-au referit la conflicte de interese administrative, iar 60 la conflicte de interese de natură penală. Multe dintre aceste cazuri implică politicieni și oficiali publici la nivel local.

În aceste condiții, un sistem de prevenție (ex-ante), dezvoltat de Agenția Națională de Integritate ar trebui, potrivit Comisiei Europene, să ajute la prevenirea și identificarea mai eficientă a conflictelor de interese.

Totuși, rămân probleme legate de suprapunerea responsabilităților, de exemplu în domeniul controlului ex-ante, insuficienta colaborare interinstituțională și verificările și analizele care duc la o interpretare inconsecventă a legislației și la decizii contradictorii ale autorităților implicate în achiziții publice, se arată în raport.

În continuare rămâne dificil de anulat contractele au fost identificate conflicte de interese, în special dacă au fost executate parțial sau total.

Aplicarea incorectă a legislației în domeniul achizițiilor publice determină corecții financiare substanțiale și contribuie la rata scăzută de absorbție a fondurilor europene. Există încă o percepție generală a unui nivel ridicat de corupție, fraude și conflicte de interese, care continuă să provoace îngrijorări serioase pentru autoritățile contractante, referitoare atât la fondurile europene cât și cele naționale.

O proporție de 40% din reclamațiile legate de achizițiile publice din România se referă la contracte finanțate cu fonduri europene, potrivit raportului CE.

Autoritățile române au început recent să lucreze la o strategie și un plan de acțiune pentru creșterea calității cadrului legislativ, coerența și eficiența sistemului instituțional, corectitudinea și calitatea procesului de achiziții publice, cu accent pe profesionalism și integritate, precum și pe capacitatea sistemului românesc de achiziții publice de a stimula concurența. Strategia și planul de acțiune trebuie prezentate de autoritățile din România până la sfârșitul lunii iunie 2015, iar măsurile incluse trebuie implementate până la sfârșitul lui 2016.

Comisia Europeană consideră că sistemul electronic de achiziții publice este un factor important pentru modernizarea administrației publice. Acest tip de achiziții poate genera economii semnificative, îmbunătăți transparența achizițiilor publice, reduce timpul de realizare a contractelor și să crească concurența. Cu toate acestea, progresele făcute de România în această privință sunt limitate, procesul fiind afectat de problemele generale înregistrate de procesele de achiziții publice.