Opinii

Câteva dintre problemele zilei de azi s-ar putea să nu își mai aibă sensul în era AI: Angajatul etern, un salariu minim pentru toată lumea, săptămâna de lucru nonstop sunt câteva dintre noile concepte din viața angajatului 3.0

24 aprilie 2023 · 5 min de citit

Am primit răspunsurile referitoare la angajatul în era AI cam în același timp în care președintele Emmanuel Macron a anunțat promulgarea legii de reformare a sistemului de pensii din Franța, ce presupune creșterea pragului de pensionare de la 62 la 64 de ani, și – mai ales, faptul că termenul minim de la care angajații se pot pensiona fără a fi nevoiți să sufere deduceri de pensie crește de la 42 de ani la 43.

Dacă în viitor însă nu va mai exista un prag minim pre-stabilit în care să te poți pensiona, iar anii de cotizații vor deveni irelevanți?

Protestele și problemele prezentului pare că nu își mai au sensul în piața muncii de peste câțiva ani, așa cum se conturează a fi aceasta în urma răspunsurilor primite pentru articolul de copertă al acestui număr. Este evident că sistemele de pensii, așa cum sunt ele acum sunt supuse riscului și incertitudinii – populației active îi este din ce în ce mai greu să susțină populația care îmbătrânește (în prezent, raportul dintre pensionari și numărul de angajați activi din România este de 1:1, iar balanța va înclina în viitor înspre pensionari.) În viitor însă, statul ar putea fi nevoit să susțină și o altă categorie de oameni: cei care, în baza pregătirii lor de până în era inteligenței artificiale, au ajuns să aibă joburi depășite. Prof. dr. Ovidiu Dîmbean–Creța, rectorul școlii de afaceri ASEBUSS, observă în materialul de copertă al acestui număr că până în 2030 „va crește masa de oameni nerelevanți pentru piața muncii din viitor, oameni care vor fi liberi tot timpul și care vor avea un venit minim garantat din care să trăiască modest”.

Există însă mai multe trenduri ce ar putea caracteriza piața muncii dintr-un viitor nu foarte îndepărtat – care ne determină să ne gândim că discuțiile la ordinea zilei în HR-ul prezentului vor fi înlocuite de cu totul altele.

Un alt exemplu este cel al calităților și abilităților pe care un angajat ideal va trebui să le aibă: relevanța ta ca angajat nu va fi atât de ușor de câștigat – un angajat din zona white collar înclinat spre acumularea de informații nu va mai fi atât de util unei organizații precum un tânăr înzestrat cu o serie de calități, printre care polivalența, multitaskingul, abilitatea de a utiliza extrem de bine tehnologia și aplicațiile, flexibilitatea – să poată lucra de oriunde și oricând, să răspundă la solicitări și să rezolve taskuri la cerere, după nevoi, dar să și empatizeze cu toți colaboratorii, ceea ce roboții nu vor face sau o vor face mecanic, fără emoții – practic să fie „un fel de angajat etern, căutat și dorit și astăzi de către diverși angajatori”, după cum remarca tot prof. dr. Ovidiu Dîmbean–Creța.

Angajatul etern s-ar putea însă să și muncească etern – atât în lipsa unui sistem de pensii care să îl susțină, cât și pentru că el va găsi tot mai mult sens în munca sa și va acționa ca un freelancer sau ca un start-up. Mai mult decât atât, faptul că inteligența artificială ne va ajuta să realizăm cele mai multe dintre sarcinile repetitive (în cazul jurnaliștilor, de pildă, scrisul efectiv – de ceva timp și noi folosim un software de transcris interviuri, în condițiile în care până nu de mult făceam asta manual – ceea ce se traducea atât în ore pierdute, cât și, efectiv, în dureri fizice) ne va permite și din punctul de vedere al sănătății să muncim timp de mai mulți ani.

Pentru cei care așteaptă cu nerăbdare săptămâna de lucru de patru zile (sau chiar și două, mai nou), Andrei Goșu, managing partner al firmei de training și consultanță în dezvoltare organizațională Ascendis vine cu o idee mai puțin populară: cea a săptămânii de lucru nonstop. Nu vă alarmați însă, acest lucru nu înseamnă că va trebui să munciți, efectiv, nonstop, ci că munca nu va mai fi delimitată de granițe ca în trecut. Dacă pe vremea lui Henry Ford devenise revoluționar programul de la 9 la 5, inteligența artificială va diminua tot mai mult granițele temporale legate de muncă. Iar în ceea ce privește granițele fizice, este deja evident cum conceptul de „work from everywhere” a devenit deja parte din viețile angajaților care pot să își desfășoare munca remote – iar în viitor pare că cele mai multe dintre ocupațiile de tip white collar care vor „rămâne”, cu puține excepții, se vor putea desfășura astfel. Odată cu schimbările în modelele de business vine și o nouă viziune asupra a ceea ce înseamnă leadershipul: din ce în ce mai multe organizații se gândesc la detașarea de o scară ierarhică și la un leadership pe bază de „demand and control”: se va trece la un stil de leadership care încurajează angajații să acționeze într-un mod independent, observă și Iulia Stanca, people & business partner la Roche România, idee întărită de reprezentantul Ascendis, care crede și el într-un sistem de autoresponsabilizare a angajaților. Cu alte cuvinte, munca nu este obligatorie, muncește cine vrea și cine poate. Tot el a menționat conceptul de „creativitate pragmatică”, despre care îmi place să cred că va face diferența pentru liderii viitorului, – care vor deveni poate mai mult un liant între felul în care vor lucra, cot la cot, angajații umani cu inteligența artificială – ei vor fi cei de la care vor veni inițiativa, imaginația și emoțiile necesare pentru echilibrarea unui loc de muncă ce pare desprins din filmele SF.