Cât de prost merg lucrurile în România? Anul trecut, depozitele bancare în lei ale populației au crescut cu nu mai puțin de 40 mld. lei, iar în ultimii doi ani, afectați de inflație, depozitele totale în lei și valută au crescut cu 54 mld. lei; gradul de accesibilitate pentru achiziția unui apartament de două camere a ajuns la finalul anului trecut la cel mai bun nivel din istorie

Conform sondajelor, conform evenimentelor pe care le vedem și le auzim zi de zi, lucrurile merg prost în România, chiar foarte prost.

Nu este zi în care să nu auzim că țara merge într-o direcție greșită, că politicenii nu sunt buni de nimic și nu ne merită, că majorarea prețurilor, adică inflația, ne-a lovit în plin, că puterea de cumpărare a scăzut și țara sărăcește în fiecare zi. Fermierii și transportatorii sunt în stradă, cei din sistemul sanitar se pregătesc de grevă, urmează alte categorii profesionale. Nu poți să nu le dai dreptate când auzi că țara se prăbușește peste noi la propriu și la figurat și că oamenii fug din cauza acestui lucru în străinătate.

Astăzi vreau să mă refer la două aspecte care, paradoxal, sunt la polul opus:

1. În ciuda creșterii prețurilor/inflației, în ciuda scăderii puterii de cumpărare, în ultimii doi ani de zile românii au reușit să economisească la bancă nu mai puțin de 54 de miliarde de lei în plus, adică aproape 11 miliarde de euro.

Numai în ultimul an, depozitele bancare în lei ale populației au crescut cu 40 de miliarde de lei, conform datelor BNR.

Tot uitându-mă pe niște date statistice, mi-a sărit în ochi această creștere a depozitelor bancare în lei ale populației din 2023: plus 22,4% (decembrie 2023/decembrie 2022), ceea ce înseamnă acest plus de 40 de miliarde de lei.

Mi se pare o sumă imensă economisită, în condițiile în care avem aceste creșteri de prețuri iar lumea se plânge de scăderea dramatică a puterii de cumpărare, adică creșterea salariilor nu acoperă creșterea prețurilor, deci banii sunt tot mai puțini. Așa să fie?

În noiembrie salariul mediu a fost de 4.765 de lei (950 de euro), în creștere cu 15,1% față de noiembrie 2022, în condițiile în care inflația a fost de numai 8,2%, rezultând în final o creștere reală a salariului de 7,9%.

Când vor veni datele statistice pe decembrie 2023 vom vedea că această creștere salarială reală va fi mult mai mare, în condițiile în care în perioada decembrie 2022/decembrie 2023 inflația a fost de numai 6,61%.

În 2022, depozitele bancare în lei ale persoanelor fizice au crescut cu 13 miliarde de lei, un plus de 8,1% la o inflație de 16,7%. Chiar și cu această inflație care a afectat puterea de cumpărare, românii au reușit să pună bani deoparte, chiar dacă nu au acoperit inflația.

Interesant este ce s-a întâmplat pe segmentul de valută, acolo unde depozitele au scăzut în 2023 cu 5 miliarde de lei, de la 124 de miliarde de lei, echivalent în valută în decembrie 2022, la 119 miliarde de lei, echivalent în valută în decembrie 2023.

Chiar și cu această scădere pe valută, depozitele totale ale populației, în lei și valută, au crescut în 2023 cu 35 de miliarde de lei, adică cu aproape 7 miliarde de euro.

Dacă lucrurile ar fi mers atât de prost în țară, dacă totul ar fi numai un dezastru, dacă creșterea prețurilor, adică inflația, ar fi lovit atât de puternic, nu știu dacă oamenii ar mai fi reușit să economisească.

Este adevărat că această creștere a dobânzilor, care la depozite au ajuns la 6-7% pe an, a contribuit la creșterea soldului economiilor, dar oamenii se pare că au reușit să economisească mai mulți bani.

Bineînțeles că acestea sunt niște date statistice care includ și depozitele de valoare mare și depozitele cu o valoare mai mică.

Oricum am lua-o, o creștere de 40 de miliarde de lei într-un an a depozitelor în lei, adică un plus de 22,4%, nu mi se pare că ține de o țară unde impresia generală a tuturor este că lucrurile merg prost și că oamenii sărăcesc.

Ca să nu mai vorbim că avem acestă creștere a depozitelor bancare, de 40 de miliarde de lei, în condițiile în care românii au pus câteva miliarde de lei în titluri de stat prin programele Tezaur și Fidelis, care oferă dobânzi mai mari decât la bancă.

De asemenea, este de remarcat și oferta publică de vânzare de acțiuni Hidroelectrica,  acolo unde segmentul de retail a pus la bătaie nu mai puțin de 9 miliarde de lei, bani care au venit fără să fie afectat soldul depozitelor bancare sau vânzarea de titluri de stat.

Eu așavea aici o întrebare, de unde vin toți acești bani, din depozitele bancare, din titlurile de stat, de pe Bursă, dacă țara sărăcește?

2. În decembrie 2023, gradul de accesibilitate pentru achiziția unei locuințe a ajuns poate la cel mai bun nivel înregistrat până acum: cu salariul mediu actual (950 de euro) poți să-ți cumperi un apartament de două camere de 50 de metri pătrați în 7 ani, adică îți trebuie 84 de salarii, conform datelor brokerului imobiliar SVN.

În ianuarie 2008, când piața imobiliară era în aer, la salariul mediu de atunci, de 350 de euro, îți puteai cumpăra un apartament cu două camere de 50 de metri pătrați în 32,8 ani.

Din acel moment, indicele de accesibilitate pentru achiziția unui apartament – măsurat prin numărul de ani – a început să scadă dramatic din trei motive: au scăzut prețurile în euro ale apartamentelor, cursul valutar leu/euro s-a stabilizat după creșterea de 30% din 2008/2009, iar salariile în lei s-au triplat, dacă nu chiar au crescut mai mult, cel puțin pentru IT-iști.

În ianuarie 2009 indicele de accesibilitate a scăzut la 27 de ani, în ianuarie 2014 indicele a scăzut la 13,3 ani, în ianuarie 2019 indicele a scăzut la 8,9 ani, în ianuarie 2021 indicele a scăzut la 8,3 ani, în ianuarie 2022 a crescut la 8,4 ani pentru ca apoi să scadă, în ianuarie 2023 la 8 ani, în august 2023 la 7,2 ani, iar la finalul lui 2023/începutul lui 2024 să scadă la 7 ani, adică îți trebuie 84 de salarii medii, de 950 de euro, pentru a cumpăra o locuință de 80.000 de euro.

Ca o concluzie, oricine poate alege alte date statistice pentru a arăta că lucrurile merg prost în România, dar eu am ales acești doi indicatori care arată, cel puțin prin prisma creșterii depozitelor bancare și a creșterii gradului de accesibilitate pentru achiziția unei locuințe (prin scăderea numărului de ani necesari achiziției unui apartament), că lucrurile nu sunt chiar atât de rele.

Aceste date statistice sunt bune, pentru că România a beneficiat de o creștere salarială în lei fără precedent în ultimii aproape 15 ani, iar cursul valutar leu/euro a rămas extrem de stabil în toată această perioadă, înregistrând o creștere de numai 14%. Gândiți-vă că numai anul trecut cursul valutar leu/euro a stat nemișcat.