Cât adevăr mai încape într-un CV? Sorin Faur, Academia de HR: Lipsa oportunităților de a acumula experiență practică fac ca realmente tinerii să fie evitați de către angajatori

La început de drum știm cu toții cât de important este să ai un CV care să includă cât mai multă experiență din voluntariate, experiențe ErasmusĂ sau internship-uri. Având în vedere piața muncii care este tot mai competitivă, presiunea și dorința de a obține primul loc de muncă îi determină pe unii tineri să își construiască un CV care nu reflectă întru totul realitatea. Dar de ce ajung tinerii să recurgă la acest lucru?

Procesul de căutare a unui loc de muncă este mult mai dificil pentru Generația Z, care, conform unui articol realizat de The Guardian în 2024, se confruntă cu un nivel ridicat de stres și cu un sentiment de nepregătire atunci când aplică pentru un job.

Potrivit unui sondaj realizat de Career.io în 2025 pe un eșantion de 1.000 de persoane angajate full-time, aproape 50% dintre tinerii Gen Z au recunoscut că au exagerat sau au inclus informații false în CV sau în aplicațiile de angajare. Totodată, 62% dintre tineri  spun că își cosmetizează responsabilitățile avute la locurile de muncă anterioare, iar jumătate recunosc că își supraevaluează competențele sau experiența profesională, se arată în cadrul aceluiași sondaj.

„Știm că astăzi nu mai este ușor să găsești un loc de muncă, dar în general pentru tineri este mai dificil pentru că nu au experiență, sistemul de învățământ nu dezvoltă competențe reale și practice, mai mult teoretice iar lipsa oportunităților de a acumula experiență practică fac ca realmente tinerii să fie evitați de către angajatori. Mulți se gândesc oricum că vor trebui să investească în formarea tinerilor care apoi s-ar putea să plece repede, înainte de a apuca angajatorii să își recupereze investiția”, explică Sorin Faur, psiholog, expert HR și fondatorul Academiei de HR, pentru ZF Gen Z.

Așa se face că rata șomajului în rândul tinerilor cu vârsta cuprinsă între 15-24 de ani din România, potrivit unui sondaj realizat de INS, se menține la un nivel extrem de ridicat și îngrijorător, ajungând la 28,8% în primele luni ale anului, a mai adăugat el. Această cifră înseamnă că mai mult de 1 din 4 tineri care își caută activ un loc de muncă nu reușesc să se angajeze.

Astfel, tinerii ajung să adauge în CV-ul lor experiențe pe care nu le-au avut, deoarece sistemul educațional pune încă prea mult accent pe teorie și prea puțin pe dezvoltarea competențelor practice cerute de angajatori, subliniază Sorin Faur. În lipsa unei experiențe reale, unii tineri încearcă să își facă CV-ul mai atractiv pentru a avea șanse mai mari la angajare.

„Pentru mulți tineri ăsta e un cerc vicios: de unde experiență, dacă școala nu a oferit-o? Atunci <singura soluție> este să mintă pentru ca astfel măcar să ajungă la interviu, unde, față în față cu un om real, să își poată etala valoarea sau măcar potențialul.”

Printre cele mai frecvent informații ajustate din CV se regăsesc responsabilitățile avute, funcțiile ocupate și nivelul competențelor, în special cele lingvistice și digitale. „Responsabilitățile avute sunt însă cel mai ușor de exagerat și cel mai greu de verificat. Adică angajatorul poate da un test de competență, poate începe o conversație scurtă în Engleză, dar responsabilitățile sunt greu de verificat”, a completat Sorin Faur.

Chiar dacă vin cu entuziasm și competențe digitale, mulți tineri nu reușesc să răspundă cerințelor angajatorilor în lipsa experienței profesionale.

„Într-o piață dură în care nici cei cu experiență nu reușesc întotdeauna să se angajeze, tinerii, chiar dacă vin cu entuziasm, putere de muncă, competențe de limbă străină și competențe digitale, tot nu reușesc să compenseze lipsa unor cerințe profesionale specifice. Unii angajatori percep oricum că aceste competențe generice sunt cumva implicite, caracteristici ale erei tehnologice, binevenite desigur, dar nu suficiente.

În același timp, extinderea utilizării inteligenței artificiale în companii face și mai dificil accesul juniorilor pe piața muncii, deoarece multe dintre activitățile de nivel entry-level sunt deja automatizate.

„Economia nu este în cea mai bună formă, angajatorii vor productivitate, bani nu prea sunt, iar dacă ”riști” să angajezi un tânăr,  atunci trebuie cumva să îți scoți cheltuiala. Nivelul de impozitare al muncii este foarte ridicat în România, iar firmele nu sunt organizații caritabile. Urmarea este că firmele nu au timp și resurse să învestească în formarea tinerilor, și până la urmă, a oricui ar fi, vor pe cineva care de a doua zi să își facă treaba.”

Pe de altă parte, rețelele sociale promovează astăzi o imagine idealizată a succesului, ceea ce îi determină pe mulți tineri să își construiască o imagine profesională care nu corespunde cu realitatea pentru a ține pasul cu concurența.

„Pe rețelele sociale în general vorbim de o cultura de <beautification>. Nu doar carierele arată bine, pline de denumiri care de care mai pompoase, ci și pozele, filtrele, absolut tot. Pe social media ieși în general cu ce ai mai bun și poți să <regizezi> aceste apariții astfel încât să te pună în valoare. Vorbim despre personal branding, nimeni nu vrea să dea prost, în fapt, toată lumea are ceva de vândut”, spune pentru ZF Gen Z Sorin Faur.

În schimb, candidații cu experiență își promovează CV-ul mai ales prin denumiri mai atractive ale funcțiilor și prin prezentarea într-o lumină mai favorabilă a experienței reale.

„Mai toată lumea astăzi, indiveferent de vârstă spuneam vrea să arate cât de poate de bine, indiferent de canalul media. Diferența este că generațiile cu mai multă experiență au ce prezenta. Și acolo vorbim de cosmetizare, dar cei 10-15 ani de experiență sunt reali. Acolo vorbim despre cosmetizare și mai puțin de inventarea unor experiențe inexistente”, a mai spus Sorin Faur.