Carlos Ghosn, fostul CEO al alianței Renault-Nissan-Mitsubishi: „Când managerii japonezi nu credeau că femeile pot conduce fabrici, i-am trimis în uzinele noastre din România”

Fostul președinte și CEO al alianței Renault-Nissan-Mitsubishi, Carlos Ghosn, amintește și astăzi de România atunci când vorbește despre diversitatea de gen în industria auto: uzinele din țara noastră au fost cele care i-au convins pe managerii japonezi sceptici că femeile pot conduce fabrici, o moștenire a erei comuniste care a normalizat prezența femeilor în funcții industriale de top.

„Când managerii japonezi sceptici puneau la îndoială capacitatea femeilor de a conduce fabrici, îi trimiteam în uzinele noastre din România și Slovenia. Cultura industrială est-europeană, moștenită parțial din era comunistă, normalizase de decenii prezența femeilor în funcții de conducere în fabrici. Managerii care plecau sceptici se întorceau convinși. Nu poți contrazice ceea ce ai văzut cu ochii tăi”, scrie Carlos Ghosn într-o postare pe Facebook, în care detaliază strategia de diversitate de gen pe care a implementat-o la Nissan începând din 1999.

Ghosn, care a condus alianța Renault-Nissan-Mitsubishi până în 2018, când a fost arestat în Japonia sub acuzații de malversațiuni financiare și ulterior a fugit spectaculos în Liban, rămâne una dintre cele mai influente voci din industria auto globală. Mesajul său recent arată că lecția românească în materie de leadership feminin industrial nu a fost uitată, chiar dacă a trecut un sfert de secol de la momentul în care a folosit-o ca instrument de convingere.

Fostul CEO povestește că atunci când a ajuns la Nissan în 1999, doar 1% din managementul companiei era format din femei. Și-a propus să ajungă la 5% în trei ani, iar strategia a avut trei piloni: măsurarea progresului prin cifre concrete, planificarea succesiunii – fiecare manager trebuia să includă cel puțin o femeie pe lista de cinci posibili succesori – și un program formal de mentorat, cu top managementul sponsorizând direct femeile cu potențial ridicat.

„Rezultatul a depășit cifrele. Când s-a răspândit vestea despre cultura de avansare de la Nissan, absolventele de top de la universitățile de elită au început să ne caute în mod specific. Am creat un magnet de talente”, mai scrie Ghosn.

La un sfert de secol distanță, Grupul Renault, din care face parte și marca Dacia, a preluat și a dezvoltat filozofia diversității de gen. Potrivit unui comunicat al Grupului, în 2023 Renault a atins un ecart de 0% între salariile femeilor și bărbaților la nivel mondial, cu doi ani mai devreme decât ținta stabilită pentru 2025.

„Convinși că diversitatea este unul din atuurile noastre, ne-am angajat de mai mulți ani într-o politică de creare a unui loc de muncă lipsit de orice discriminare, în care oricine să se simtă integrat, respectat și valorizat. Eliminarea diferenței de salarizare dintre femei și bărbați pe posturi egale, cu doi ani mai devreme față de obiectivul propus, demonstrează angajamentul echipelor Renault Group”, a declarat François Roger, director de resurse umane al Renault Group.

La sfârșitul anului 2023, în cadrul Renault Group, femeile reprezentau 35% din totalul persoanelor aflate într-o funcție de conducere și ocupau 27% din totalul funcțiilor de manager, procent care ar urma să crească la 30% în 2030 și la 50% în 2050.

La nivelul mărcii Dacia, conducerea Renault Group a aplicat în practică acest principiu prin numirea, la 1 ianuarie 2026, a Sandrei Gomez în funcția de vicepreședinte Dacia pentru strategie, produse și business. Aceasta se subordonează direct CEO-ului mărcii Dacia, Katrin Adt – la rândul ei prima femeie care conduce marca românească –, ceea ce înseamnă că în acest moment Dacia are două femei în conducerea de top. Sandra Gomez, absolventă a Institutului Național Agronomic Paris-Grignon, a intrat în Grupul Renault la începutul anilor 2000 și are o bogată experiență profesională, cu un important parcurs internațional, acoperind domenii precum controlul de gestiune, planul de produs și managementul proiectelor.

Cu toate acestea, contextul european mai larg arată că drumul către egalitatea de gen în procesul decizional rămâne lung. Potrivit Institutului European al Egalității de Gen, din 2020, ponderea femeilor în roluri decizionale a crescut în 19 state membre ale UE, însă opt state, între care și România, au înregistrat o scădere a ponderii femeilor în procesul decizional în această perioadă. În al doilea trimestru al anului 2023, ponderea femeilor în Parlamentul European era de aproape 40%, iar mai puțin de jumătate dintre statele membre aveau cel puțin 40% din fiecare gen în rândul europarlamentarilor.

Astfel, dacă în industria auto România a fost dată ca model de Carlos Ghosn pentru prezența femeilor în funcții de conducere în fabrici, la nivel macro țara noastră pierde teren în ceea ce privește diversitatea de gen în pozițiile decizionale, conform datelor europene.