Care sunt motivele pentru care tinerii din România ies tot mai puțin sau chiar deloc în oraș: „Mi-am luat al doilea job, că nu mă mai descurcam cu cheltuielile și nu mai am timp de alte lucruri”

„Cercul meu pătrat de prieteni a devenit triunghi și până la final de an ar putea ajunge un segment de dreaptă”, spunea un coleg de birou într-o discuție lejeră despre prieteni, care a avut loc la începutul anului. Apoi, în jurul meu am auzit tot mai des că 2023 va fi anul trierii. Oamenii au devenit mai selectivi după pandemie, se conectează mai ușor în mediul online cu alți oameni și preferă această variantă în detrimentul întâlnirii fizice, stau mai mult timp la birou ori își iau al doilea job pentru a face față cheltuielilor mai mari, iar acestea sunt doar câteva dintre motivele pentru care spun „pas” ieșirilor în oraș. Care sunt implicațiile economice și psihologice?

Unde vrei să ieșim pe vremea asta ploioasă?”,  „Hai să ne vedem când se mai încălzește”, „E prea scumpă intrarea la eveniment și nu vreau să merg”, „Am șapte nunți la vară, anunțate până acum, și nu-mi mai permit să ies în oraș că e totul scump”, „Mi-am luat al doilea job, că nu mă mai descurcam cu cheltuielile și nu mai am timp de alte lucruri”, „Lucrez în acest weekend, mi-am luat proiecte suplimentare”, „Sunt foarte obosită, caut psihoterapeut”, „Mă doare spatele, pentru că încă lucrez de acasă și nu am aceleași condiții ca la birou, nu pot să mai ies”, „Mi-e prea lene să ies din casă”, „N-am chef să văd pe nimeni o perioadă” sunt doar câteva dintre scuzele pe care le-am auzit în ultimele luni când mi-am invitat prietenele în oraș.

Ploaia aduce belșug, i-am răspuns uneia dintre prietene, iar pentru fermieri e un motiv de bucurie, agricultura fiind domeniul despre care scriu cel mai des. Însă, dincolo de vreme, de circumstanțe de moment ori de starea de spirit, oamenii se urnesc mai greu pentru a ieși în oraș și cei cu program 9-17 sunt primii care refuză să fie scoși din ansamblul în care sunt angrenați, motivele din spatele alegerii lor fiind mult mai complexe decât simplele propoziții pe care le folosesc drept scuză. „Suntem într-un context în care relațiile sunt redefinite în funcție de o serie de variabile: situația geopolitică, impactul pandemiei de COVID-19, impactul energiei în evoluțiile viitoare ale afacerilor, inflația, criza materiilor prime și abordările strategice privind impactul asupra mediului”, spune Ionuț Pandelică, profesor asociat la Academia de Studii Economice din București.

Un studiu al companiei de cercetare Ipsos vorbește despre faptul că 2022 a fost marcat de izbucnirea războiului Ucraina, turbulențe economice, inflație la niveluri record și schimbări climatice (multe țări europene au fost afectate puternic de secetă, România fiind una dintre ele), astfel că 3 din 4 cetățeni la nivel global (73%) au afirmat că 2022 a fost un an prost pentru țara lor și peste jumătate (56%) spun același lucru despre planurile personale sau familiale. În cazul românilor, 83% dintre conaționali consideră că 2022 a fost un an prost pentru România, iar 61% au susținut că a fost un an prost pentru ei și familiile lor. În acest context, pentru anul 2023, doar 38% din români considerau la începutul său că economia globală se va îmbunătăți. Motivele din spatele pesimismului general cu privire la economia globală sunt clare din perspectiva majorității consumatorilor: creșterea costului vieții, creșterea dobânzilor sau creșterea ratei șomajului.

Aproape 90% din români se așteaptau la începutul lui 2023 ca prețurile să crească mai rapid decât veniturile populației, 84% dintre români spuneau că este probabil ca ratele dobânzilor să fie mai mari în 2023 față de anul trecut și 82% considerau că inflația în 2023 va fi mai ridicată față de 2022.

Rata anuală a inflației în luna aprilie a acestui an comparativ cu aceeași lună a anului precedent a fost 11,2%, iar rata inflației de la începutul anului a fost de 3,1%, conform datelor de la Institutul Național de Statistică. Însă prețurile mărfurilor alimentare au crescut de două ori mai repede decât inflația, astfel că de la începutul acestui an și până în aprilie au înregistrat un avans de 6,5%. Salariul mediu net a crescut cu 15% în ultimul an. Totuși, cu o inflație aproape la același nivel, înseamnă că, pe medie, toată creșterea de salarii a fost înghițită de creșterea medie de prețuri. Mai mult, datele Eurostat arată că 25% din salariul unui român este cheltuit pe alimente și băuturi, primele victime ale inflației.

Motive… de la caz la caz

„Nu mă simt bine, dar tare mult mi-ar fi plăcut să ieșim. Asta e situația: nu pot. Mi-am dat și demisia. Am o stare proastă. Nu mai am job și trebuie să văd ce găsesc, dacă găsesc. Acum, ideea e să mă fac bine. Sper să-mi revin repede și din iunie să încep să lucrez. Deocamdată, abia sunt în stare să merg prin casă. Caut un psihoterapeut”, spune Mihaela, o tânără de 35 de ani, care a lucrat de aproape un deceniu în mai multe redacții de știri. Lipsa pauzelor la timp și statul peste program au dus la epuizare. Însă punctul culminant în cazul ei a fost salariul. Acesta nu a crescut în același timp cu inflația și chiria (iar despre o mărire în contextul economic actual nu putea fi vorba), astfel că în prima fază s-a mutat într-o garsonieră mai mică, unde și chiria este direct proporțională.

Cu toate acestea, cheltuielile au rămas la fel și până la demisie a mai fost doar un pas. „Încerc să mă reprofilez, să plec de aici, dau CV-uri în stânga și în dreapta. Sunt agitată că trag toți de mine. Nu mai am timp să fac nimic, sincer”, spune Georgiana, care are 24 de ani și lucrează ca redactor pentru o televiziune generalistă. Chiar și cu timpul limitat, costurile mai mari cu chiria și întreținerea au venit cu o presiune nouă. Astfel, nu doar că nu a renunțat la primul job, ci și-a luat al doilea job, iar acum are și weekendurile ocupate. Marina (28 ani) lucrează în industria fabricării de medicamente și, la rândul ei, a căutat un job mai bine plătit, căci rata la creditul pentru casă a crescut de la 1.200 de lei la 2.400 de lei în doar un an și îi este din ce mai greu să o acopere. „Tot ce este peste 5.000 de lei net ca salariu cere o experiență vastă, cunoașterea a două limbi străine și să ai anumite abilități”, povestea ea după mai multe interviuri cu angajatori din industria de profil. Așa că a rămas la același loc de muncă, dar a limitat ieșirile în oraș.

Geneza…

Pandemia de COVID-19, care a ajuns în România în luna martie 2020, a adus mult stres și incertitudine în viața oamenilor, iar pentru mulți a fost mai dificil să acorde prioritate și să investească timp și energie în prieteniile pe care le aveau. Apoi situația pandemică a venit cu provocări financiare, pe lângă faptul că oamenilor le era mai greu să facă lucruri împreună sau să se întâlnească așa cum obișnuiau, povestește Florina Stancu-Drigă, psiholog, clinician și psihoterapeut. „Izolarea cumplită de la începutul pandemiei s-a tranformat ușor, ușor într-o zona de confort, din care se iese foarte greu. Oamenii preferă să stea în casă și să înlocuiască interacțiunile sociale cu filme, mâncare și activitați pe care le desfășoară doar în casă.

Din păcate, a sta izolat a devenit un mod de viață preferat de multe persoane. Însă trebuie să ne amintim că suntem ființe sociale, care din cele mai vechi timpuri am stat în grupuri și ne-am dezvoltat în grupuri. Oamenii au nevoie de oameni pentru evoluție. «Nimeni nu poate trăi fără prieteni», chiar dacă stăpânește toate bunurile lumii potrivit lui Aristotel”, a subliniat Florina Stancu-Drigă. Dragoș Cabat, analist economic, care are o experiență în domeniul financiar de peste 20 de ani, a spus că schimbările de comportament după pandemie au avut două componente: una economică și una psihologic-comportamentală. Unii tineri au fost loviți de efectul economic al pandemiei, pierderea locurilor de muncă, scăderea venitului sau teama de a nu rămâne săraci. „Ieșirea din pandemie a adus inflație, iar în multe cazuri salariile au revenit la nivelurile anterioare pandemiei, mai încet decât au crescut prețurile la bunuri și servicii”, a întărit el. Așadar, o parte din explicația pentru care prietenii se întâlesc mai rar în oraș este economică. Pe de altă parte, Cabat afirmă că în timpul pandemiei oamenii au înlocuit ieșirea în oraș cu alte preocupări. „Dacă după pandemie mersul în vacanță și consumul produselor și serviciilor – pe care nu și le-au putut permite din cauza stării de urgență – au revenit în forță, alte modalități de «pierdere a timpului», printre care ieșirea în oraș, au fost abandonate, pentru variantele mai «extreme» de distracție, precum city breakurile. Cum acestea au devenit mai scumpe, pentru că au crescut prețul avionului, cât și prețul cazării, sunt mai puțini bani pentru a satisface setea de «evadare»”, a menționat analistul.

Socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg

„În mod normal, pandemia ar fi trebuit să aducă oamenilor conștientizarea faptului că bucuria vieții nu se obține numai din distracții costisitoare, că nu este nevoie să ieși din casă și să împărtășești pe social media tot ce ai făcut în timpul liber. Practic, ar fi trebuit să fie o întoarcere spre normalitate, spre sine și spre relațiile cu cei apropiați. Cu toate acestea, observăm, dimpotrivă, o exacerbare, în rândul tinerilor, a dorinței de a face lucruri și de a fi văzuți de cât mai mulți oameni în timp ce le fac.

De aceea, experiențele tind să fie mai extreme și mai puține, deoarece sunt mai costisitoare, iar banii s-au împuținat”, a spus Dragoș Cabat. În mod evident s-a schimbat comportamentul oamenilor după pandemie și era de așteptat, a afirmat profesorul Pandelică. „În situații de incertitudine, schimbarea comportamentului consumatorilor este determinată de percepția asupra riscurilor și aversiunea față de situația generatoare de riscuri. Nu toți indivizii sunt la fel și nu toți reacționează identic într-o situație generatoare de riscuri, precum criza economică, de aceea este de așteptat ca schimbarea comportamentului să nu aibă aceeași intensitate și să nu urmeze aceleași direcții pentru toți consumatorii”, a explicat el. Atunci când oamenii interpretează conținutul unui risc pentru a evalua cât de gravă este situația cu care se confruntă în prezent, aceștia folosesc experiențele anterioare, venite din zona geneticii și/sau din zona epigeneticii. În situația în care o asemenea experiență anterioară există în istoria relativ recentă a economiei naționale, răspunsul consumatorilor va fi construit pe bază de învățare. Însă răspunsul emoțional al consumatorilor la efectele unei crize poate determina scăderea încrederii acestora în mărci, organizații, guverne. „Evoluțiile economice negative și scăderea încrederii consumatorilor pot genera restrângerea consumului, oamenii având tendința să economisească (economia românească fiind una bazată pe consum) ca reacție la incertitudinea care caracterizează existența lor în prezent”, a precizat Pandelică.

Impactul asupra economiei României

Pandemia de COVID-19 a cauzat tragedii umane, a dus la impunerea de restricții, încetinând astfel economia, motiv pentru care este nevoie de un răspuns adecvat provocărilor sanitare și economice prezente și viitoare care au impactat și vor impacta relațiile economice internaționale, consideră Pandelică. Situația geopolitică este dominată de strategiile resurselor, îndeosebi a celor energetice, obligând ca fiecare actor să ia în calcul manevrele jucătorilor importanți de pe scena internațională, în vederea întelegerii redefinirii noilor sfere de influențe, a completat el. „Consider că inflația se va menține la 9-10% și va recepta probabil efecte directe și indirecte relativ puternice venite din șocuri pe partea ofertei, din creșterea cotațiilor mărfurilor agroalimentare și energetice, cât și din blocajele în lanțurile de producție și aprovizionare. Problemele din lanțurile de aprovizionare vor continua să pună presiune pe prețuri, iar toate acestea vor influența creșterea economică, care va continua să decelereze și în 2023”, a precizat Pandelică.  Într-o realitate atât de volatilă, în care dinamica transformărilor este atât de complexă și profundă, este dificil să luăm în calcul orice percepție care poate fi ușor influențată de diferite variabile trecătoare. Cu alte cuvinte, asistăm la un mediu plin de incertitudine. 

CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL