Care sunt cele trei greșeli de marketing care scurtează viața start-up-urilor din tehnologie

În ciuda titlurilor de ziar care anunță că startup-urile părăsesc Silicon Valley, polul de tehnologie din San Francisco este încă o zonă fierbinte pentru inovație. Din 10 companii care încearcă să ajungă cât mai repede la o evaluare de 1 miliarde de dolari pentru a deveni unicorni, opt sunt bazate în San Francisco, potrivit Entrepreneur.

Doar cu un deceniu în urmă, nu ne puteam imagina că ne închiriem casa cuiva, că vom împărți mașina personală cu cineva sau că vom vorbi video oricând online cu prietenii din alte părți ale lumii – totul cu o singură atingere a ecranului smartphone-ului. Cu toate acestea, Airbnb-urile, Uber-urile și Facebook-urile lumii tehnologice muncesc din greu să își transforme visurile în realitate.

Împotriva șanselor, ținând cont că majoritatea start-up-urilor eșuează, mii de fondatori încearcă să lanseze următorul unicorn. Publicația americană a identificat o serie de greșeli de marketing pe care le comit acești antreprenori.

În primul rând, ele aleargă după aparițiile în presă mult prea devreme. Startup-urile sunt construite cu pasiune și credință. Dacă nu crezi în misiunea companiei și în produs, succesul este imposibil.

Acest nivel de convingere, totuși, generează o slăbiciune pentru mulți antreprenori. Elizabeth Holmes și soarta startup-ului Theranos pot fi exemple de scenarii negative. Fondatorii vor să își împărtășească viziunea cu restul lumii și aleargă după apariții media înainte să dovedească succesul.

În timp ce o apariție în TechCruch sau VentureBeat va impresiona investitorii, îți va face părinții mândri și îți va întări ego-ul de antreprenor, dacă legătura produs-piață nu a fost încă stabilită, este posibil să duci startup-ul înspre o zonă de rușine publică.

Un alt exemplu este startup-ul Bodega. Anul trecut, doi foști angajați ai Google au încercat să lanseze practic un tonomat de produse încărcat cu itemi pe care oamenii le cumpără zi de zi de la magazinele de proximitate. Problema cu acest concept a fost evidentă pentru toată lumea, însă nu și pentru fondatori.

Clienții pe care îi viza acest startup erau în cele mai multe cazuri imigranți care au magazine de familie. Comunitățile locale nu abandonează de obicei acești comercianți pentru o alternativă robotică.

În timp ce s-a scris despre Bodega în The Washington Post, CNN și alte outleturi mari de presă, majoritatea articolelor erau negative și expuneau erorile dintre relația produs-piață efectuate de startup.

O altă provocare cu care se întâlnesc fondatorii de startup-uri tech este o nevoie constantă de a perturba sistemul și industriile, iar această nevoie duce la greșeli. Când auzi constant despre succes „peste noapte”, în încercarea de a te ridica la așteptările investitorilor, este natural să îți dorești rezultate rapide.

Conceptul de „growth hacking” reprezintă un proces de avansare rapidă prin anumite procese de business precum marketing, dezvoltarea produsului și vânzări. Acesta a prins amploare în special în sectorul startup-urilor din tehnologie. În timp ce este un mod agil de a găsi canale prin care să ajungi la audiența ta, ignoră un aspect fundamental al marketingului și-anume relația cu produsul și compania.

Când o companie este încă în fașă, calitatea relațiilor cu clienții este vitală. Este mai bine să ai o bază de clienți loiali și dispuși să îți susțină brandul decât una care doar consumă.

Specialiștii spun că startup-urile ar trebui să își dezvolte mai întâi o relație solidă și semnificativă cu o bază mai mică de clienți, care se transformă în ambasadori de brand, în loc de a adopta o abordare superficială bazată doar pe numărul de clienți.

A treia greșeală pe care o fac antreprenorii este de a încerca să fie prezenți pe toate canalele și toate platformele de comunicare în același timp, în loc să meargă pe variantă marketingului personalizat, specific, ceea ce duce în timp la pierderi semnificative de timp și capital cu rezultate minime.