Care este legătura dintre stațiunile luxoase din Tirol și un oraș de 14.000 de locuitori din Harghita?

„Inițial ne-am gândit că în denumirea brandului să existe cuvântul «berg» (munte)“, descrie Dan Cotfas modul în care s-a născut ideea denumirii mărcii profesionale de echipamente sportive Strindberg, lansată de Danico, afacerea pe care o conduce împreună cu fratele său în Toplița, județul Harghita. Despre orașul cu 14.000 de locuitori, cei mai mulți oameni au auzit pentru temperaturile scăzute din timpul iernii ori pentru afacerile cu lemn ce se desfășoară în zonă și mai puțin cu privire la articolele antreprenorului, din care 80% iau drumul exportului.

În prezent, 40.000 de produse pleacă anual de pe poartea unității de producție a firmei. 65% dintre acestea sunt reprezentate de produsele marcă proprie, iar restul este reprezentat de cele realizate în lohn pentru firme precum Moncler, Colmar, Emporio Armani, Hogan, Fay, Zegna, Woolrich.

Firma înființată în urmă cu mai bine de două decenii a ajuns astfel anul trecut la afaceri de 4,8 milioane de lei, un profit net de circa 140.000 de lei și un număr mediu de 93 de angajați.

Frații Dan și Nicolae Cotfas au pus bazele afacerii Danico în februarie 1992, sub forma unui atelier de confecții de îmbrăcăminte, în continuarea unei tradiții de familie începute încă în 1953 de tatăl lor. „Nu aveam bani pentru închirierea unui spațiu, astfel că am deschis atelierul în casa bunicilor. În acest fel am beneficiat și de avantajul că atelierul se afla lângă părinții noștri, care la început ne-au ajutat mult lucrând și ei în atelier“, descrie Dan Cotfas începuturile afacerii. Cei doi frați au lansat atelierul folosindu‑se de câteva mașini de cusut vechi recondiționate și au lucrat în acest atelier până în 1995, axându-se pe comercializarea produselor proprii de îmbrăcăminte în zonă.

În 1995, au hotărât să treacă la pasul următor: s-au mutat într-o locație mai potrivită și au cumpărat în leasing utilaje pentru o linie de producție. În același an, au început să lucreze în sistem lohn pentru piața din Italia. „În perioada următoare ne-am propus să învățăm să facem toată gama de producție, de la cele fashion la cele mai tehnice“, descrie Dan Cotfas modul în care și-au propus să dezvolte afacerea, axându‑se pe hainele premium. De-a lungul timpului, au sesizat un potențial de piață pe nișa echipamentelor profesionale pentru schi și outdoor. Participările la târguri internaționale le-au confirmat așteptările inițiale și le-au crescut prezența în afara granițelor, în Italia, Germania ori țările nordice. Un factor de creștere l-au reprezentat comenzile pentru cluburile și monitorii de schi din Italia, Austria, Finlanda, Germania, care, potrivit fondatorilor firmei, au crescut anual. Astfel, în prezent peste 50% din producția totală este destinată cluburilor sportive.

În ce privește producția destinată retailului, peste 40% din aceasta se realizează prin intermediul partenerilor. Pe piața locală, Danico își comercializează produsele în magazinele partener de la Predeal, Sinaia, Cluj, Brașov, București, Baia Mare, Deva, Alba Iulia, Petroșani, Reșița, Bistrița, printr-un magazin propriu din Toplița, dar și printr-un magazin online.
Din toamna anului trecut, compania este prezentă cu un magazin propriu și în Vadoies, Bolzano, Trentino – Alto Adige, din Italia,  denumită și Tirolul de Sud și care este recunoscută pentru stațiunile de schi din zonă. „Am ales această zonă deoarece este o zonă foarte cunoscută și distribuitorul nostru pentru Italia este din această zonă“, explică Dan Cotfas.

Planurile pentru compania harghiteană nu se opresc însă aici și constau în mărirea exportului pentru Uniunea Europeană și în comercializarea produselor Strindberg și pe piața din SUA și Canada. Cele mai recente investiții au fost direcționate spre cumpărarea mașinilor de cusut de ultimă generație, a sistemului de proiectare și croire asistată pe calculator (CAD) și a unei mașini de croit cu laser, care să asigure capacitatea de producție necesară.

Lipsa forței de muncă calificată și fiscalitatea ridicată, cât și taxele și impozitele mari pentru sectorul productiv reprezintă însă principalele obstacole în dezvoltarea afacerii, potrivit managerului. O altă problemă pentru producătorii de textile din zonă este și faptul că școlile profesionale au dispărut.

Frații Cotfas nu sunt singurii care fac haine premium în zona Harghita-Covasna: mâna de lucru ieftină și apartenența la Uniunea Europeană au atras de-a lungul timpului o serie de branduri de renume să producă în sistem lohn la fabricile din România, în toate zonele țării. Potrivit unor informații anterioare deținute de Business Magazin, producătorii de textile au ajuns în topul celor mai mari trei angajatori locali în 11 județe din România. În Harghita și Covasna, numărul de angajați în producția de textile ocupă locul I, cu 3.970 în cazul primului județ și 4.735 în cazul celui de al doilea. Industria este dominantă însă în sud-estul țării – pe locul I din punct de vedere al numărului de angajați se află Prahova (8.835 de angajați), Vrancea (7.718 de angajați), Olt (5.117 angajați).

În județul Covasna, de pildă, compania germană Dr. Dietrich Bock und Partner GmbH deține patru fabrici din județul Covasna deținute de germani pe piața locală: RHM Pants din Estelnic, destinată producției de pantaloni clasici, fabrica producătoare de blugi Platanus, Transilvanian Trousers, care produce pantaloni sport, și unitatea de spălare RGT România (Ready Garment Technology), unde se vopsesc și se spală diversele produse din textile. Compania germană a ajuns în 2014, cel mai recent an pentru care există informații publice disponibile, la afaceri de 150,6 milioane de lei (circa 34 de milioane de euro), 1.300 de angajați și profit net de 12 milioane de lei (2,7 mil. euro), majoritatea realizate pe baza produselor realizate în lohn pentru firme precum Armani, MarcCain, Hugo Boss.

Peste 40 de firme de confecții activează în această zonă, din care în jur de 15 se ocupă cu  producția sau spălarea și vopsirea de pantaloni. Majoritatea funcționează cu capital străin și în sistem lohn, iar argumentul pentru dezvoltarea industriei textile din zonă se bazează mai ales pe existența forței de muncă ieftine și calificate. Concentrarea mare a fabricilor de acest tip l-a determinat pe ambasadorul SUA James Rosapepe, la o vizită în municipiul Sfântu Gheorghe în anul 2000, să numească zona „un Silicon Valley al pantalonilor“, de unde și denumirea ulterioară dată de localnici de „Valea Pantalonilor“.

În Covasna și Harghita, județe cu cifre de afaceri totale de circa 5 miliarde de lei și respectiv 8 miliarde de lei în 2014, ponderea capitalului privat românesc este însă dominantă și se plasa la 70%, potrivit celor mai recente informații publice disponibile.