Când rafturile magazinelor românești sunt pline de produse din străinătate, câțiva antreprenori români au făcut și ei pasul peste granițe

Fie că e vorba despre materiale de construcții, despre servicii financiare, cosmetice sau produse alimentare, antreprenorii români au căutat și au găsit oportunități de creștere mai departe de frontierele României. Curajul lor a pus România pe harta investițiilor străine.
Chiar și așa însă, investițiile directe realizate de companii românești în străinătate sunt sub nivelul de 750 milioane de euro (date din 2017), ceea ce plasează România pe ultimul loc în regiune, semn că potențial de expansiune mai există. Doar Polonia, de pildă, a avut în 2017 investiții de peste 25 miliarde de euro în străinătate.

„Probabil că, în viitor, vor conta mai puțin resursele naturale, inclusiv dimensiunea forței de muncă (care, la noi, regresează masiv, fiind campioni mondiali la depopulare), și mai mult capacitatea de a atrage antreprenori capabili să inoveze, de a mobiliza capital și de a orchestra ecosisteme care să încurajeze reinventarea permanentă a soluțiilor tehnologice și a modelelor de business”, spune Alexandru Reff, country mananging partener pentru Deloitte România și Moldova.

Doar în ultimii doi ani, producătorul de materiale de construcții Teraplast Bistrița, controlat de omul de afaceri Dorel Goia, a deschis o fabrică în Serbia, prima investiție directă în producție a unei companii românești după 1990, iar FAN Courier, cel mai mare jucător de pe piața locală de curierat, a deschis anul trecut un birou în Budapesta, de unde asigură servicii de curierat, după ce marcase deja expansiunea în străinătate printr-un birou în Bulgaria. Compania FAN Courier a fost fondată de Adrian Mihai împreună cu fratele său Neculai Mihai și cu prietenul lor Felix Pătrășcanu în 1998. Pe lângă aceștia, rețeaua de restaurante Salad Box – fondată de Dan Isai, Radu Lupaș, Daniel Lar și Vlad Lupaș (care a decedat) – este un adevărat studiu de caz în ceea ce privește expansiunea peste granițe. Brandul românesc – axat pe conceptul de salate cu o sumă de ingrediente la alegerea clientului – a ajuns pe trei continente, având în portofoliu restaurante în Germania, Ungaria, Algeria, Marea Britanie și chiar Statele Unite ale Americii. Încercările tuturor sunt pași ai României către internaționalizare.

„Deși până de curând visul antreprenorilor români era să dezvolte un business, după care să-l vândă unei mari companii străine, unii dintre aceștia au decis să continue și, în pofida concurenței cu coloșii din lumea avansată și fără prea mult ajutor de la statul român, să reziste, ba chiar să preia poziții dominante în piața românească”, spune George Mucibabici, președintele Deloitte România.

Așa face Farmec, producător de cosmetice cu șapte magazine în afara României și cu planuri pentru o nouă fabrică în străinătate, așa face Scandia, care a cumpărat o fabrică în Spania pentru creșterea portofoliului, și așa fac și alte companii antreprenoriale. Planurile nu mai merg în principal către vânzare, ci către expansiune. Din generație în generație. „Sunt acum antreprenori români care au început să pună în practică principii de guvernanță corporativă după toate standardele zilei sau pregătesc programe de succesiune în familie”, mai spune George Mucibabici.

Firmele private românești numără peste 2,5 milioane de angajați, la o cifră de afaceri cumulată de 611 miliarde de lei în 2017.
Companiile cu capital privat românesc au peste 75% din cifra de afaceri realizată în România în sectoarele de restaurante, învățământ, construcții, activități sportive, investigații și protecție, agricultură, peisagistică, hoteluri, construcții de clădiri și sănătate privată. Piața locală devine însă prea mică pentru ele, astfel că drumul expansiunii către străinătate este abia la început.

Extindere la vecini

Retailerul de bricolaj Arabesque, fondat de familia Rapotan din Galați, a trecut pentru prima dată granițele țării în 2005, când a intrat pe piața din Republica Moldova cu un centru în Chișinău. La scurt timp, a urmat extinderea în Ucraina, sub denumirea Budmax, ulterior rețeaua continuându-și strategia de expansiune și pe piața din Bulgaria. Astăzi, Arabesque deține 38 de centre comerciale în România, Moldova, Ucraina și Bulgaria. Expansiunea s-a văzut și în cifra de afaceri.
În 2017, ultimul an pentru care există date publice, afacerile Arabesque au sărit de 370 de milioane de euro (1,7 mld. lei), după un avans de 5%. Numărul mediu de angajați este de aproape 3.200.

Cele mai multe magazine ale companiei funcționează ca centre de distribuție de materiale de construcții pentru companii și sunt deschise sub numele Arabesque. Pe lângă acestea, mai există și magazine destinate clienților persoane fizice, care, până anul trecut, au funcționat sub numele Mr. Bricolage. În 2018 însă, Cezar Rapotan a finalizat procesul de rebranding al magazinelor sale, din Mr. Bricolage în MatHaus. Sub brandul Mr. Bricolage au existat în total trei magazine.

Arabesque are în România magazine în mai multe orașe, printre care București, Cluj, Brașov, Iași, Craiova, Galați, Piatra Neamț, Focșani, potrivit informațiilor de pe site-ul companiei.
Printre retailerii cu care Arabesque intră în concurență pe segmentul de bricolaj din România, evaluat la aproximativ 3 miliarde de euro anual, se numără Dedeman, Leroy Merlin sau Brico Dépôt.

Finanțări pentru creștere în străinătate

Banca Transilvania, cea mai mare bancă din România după valoarea activelor, a pariat pe Republica Moldova în vederea extinderii peste granițe. Ca urmare, BT a cumpărat, la începutul anului 2018, Victoriabank, instituție de credit de peste Prut, a treia cea mai mare bancă din Republica Moldova.

Dincolo de propria extindere peste granițe, Banca Transilvania reprezintă și sursa de finanțare pentru mai multe businessuri locale care au decis să se dezvolte în alte țări.

„Se pune problema cum o să arate harta regională a Europei din punctul de vedere al penetrării capitalului românesc. Până acum am vorbit doar despre intrări de capital străin în România.

Dar deja începem să avem multe companii care au trecut de bariera de un miliard de euro cifră de afaceri și multe care se apropie de această barieră. Ar fi foarte interesant de văzut, peste trei sau cinci ani, cum va arăta harta dispersiei capitalului românesc în Europa”, a spus Cosmin Călin, director executiv large corporate la Banca Transilvania.
Telecomul, IT-ul și industria alimentară sunt doar câteva dintre domeniile economiei care au trezit interesul oamenilor de afaceri în vederea trecerii granițelor cu finanțare de la Banca Transilvania.

„În momentul în care ai un business de succes în România și acel business poate să fie replicat într-o altă țară, dacă poți să te susții din afacerea din România până când businessul nou începe să se sedimenteze, noi putem asigura finanțare. Am avut cereri din partea unor companii din industria alimentară, din telecom și din IT”, a mai spus Cosmin Călin.
Pe plan local, banca înființată de Horia Ciorcilă avea la finalul anului 2018 peste 3,7 milioane de carduri în portofoliu, ceea ce înseamnă că instituția controlează mai mult de o cincime din numărul total de carduri emise de bănci la nivel local. Numărul de carduri emise de Banca Transilvania a crescut cu 24% în 2018, depășind obiectivul stabilit la începutul anului de creștere cu 16%. BT este liderul pieței locale de carduri.
Banca Transilvania, care a devenit anul trecut cea mai mare bancă din România după active, a raportat pentru 2018 un profit net de 1,2 miliarde de lei, în creștere față de 2017. Rezultatul a fost influențat de majorarea veniturilor – în condițiile dublării ritmului de creștere a creditării – și de ajustarea costurilor. La nivel de bancă profitul a depășit cu 2,8% nivelul din 2017, în timp ce la nivel de grup avansul a fost de circa 1,2%, câștigul băncii (1,22 miliarde de lei) fiind comparabil cu cel raportat pentru întregul grup (circa 1,26 miliarde de lei).

Către noi orizonturi

Operatorul aerian Blue Air, cea mai mare companie aeriană cu acționariat privat românesc și al doilea transportator ca trafic din România, s-a ancorat cu baze în Italia, Cipru și Marea Britanie, ca parte a procesului de expansiune dincolo de granițe. Contextul tulburat al Brexitului însă ar urma să scoată Regatul de pe harta Blue Air, compania luând decizia de a închide baza de la Liverpool, în condițiile incerte care ar urma după ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană.

„Brexitul este o problemă care afectează aviația, un domeniu de altfel foarte sensibil la orice schimbare economică, politică sau meteorologică”, a spus recent Gheorghe Răcaru, vicepreședinte strategy & international affairs la Blue Air, invitat la conferința ZF „Liderii economiei locale. Top 1.000 cele mai mari companii din România. Puterea exemplului”. În contextul Brexitului, Blue Air va închide baza pe care o are în Liverpool, Anglia, urmând să opereze în continuare zboruri către și din această țară, dar folosindu-se de alte baze. În total, Blue Air are opt baze – în București, Bacău, Cluj-Napoca, Iași, Constanța, Larnaca (Cipru), Liverpool (Marea Britanie) și Torino (Italia).
„Ne-am diversificat bazele de operare, ca să nu fim blocați într-o singură zonă dacă vor apărea anumite șocuri.”

Blue Air este cea mai mare companie aeriană cu acționariat privat românesc și al doilea transportator ca trafic din România, după Wizz Air. Potrivit estimărilor lui Gheorghe Răcaru, în 2018 Blue Air a ajuns la afaceri de 460 de milioane de euro, în creștere cu 10% față de anul precedent. Numărul de pasageri transportați a ajuns la 5,2 milioane anul trecut.
În 2017, tot ca parte a procesului de expansiune internațională, Blue Air a semnat un acord de codeshare cu compania italienească Alitalia, ceea ce înseamnă că transportatorul național din Italia are propriile numere de zbor pe toate rutele operate de Blue Air din Italia către România și către baza sa de la Liverpool. Concret, zborurile pe rutele respective pot fi operate de oricare dintre cei doi transportatori aerieni, în funcție de înțelegerile dintre ei. Din 2018, Blue Air a preluat operarea tuturor zborurilor Alitalia de pe aeroporturile Roma Fiumicino și Milano Linate, ceea ce înseamnă că acestea sunt operate doar cu aeronavele companiei românești.
Recent, Blue Air a atras în acționariat grupul german Zeitfracht, la finalul unor negocieri demarate la sfârșitul anului 2018. Aceasta a fost a doua schimbare importantă din acționariatul companiei, după ce Luciana Păunescu și Tudor Constantinescu au vândut acțiunile către Marius Puiu și Teodor Cristian Rada, conform datelor din Monitorul Oficial.

Farmec, ingredient în ritualul de frumusețe din China

Producătorul român de cosmetice Farmec Cluj-Napoca, cel mai mare jucător local de pe această piață, a bifat în 2018 o creștere cu aproape 50% a vânzărilor la export comparativ cu anul anterior. Cea mai nouă piață din portofoliul Farmec este China, o țară pe care compania clujeană a pătruns anul trecut și care deja, după primul an, a generat o pondere importantă din cifra de afaceri totală a grupului.
„Brandurile noastre au fost totdeauna prezente la export, atât înainte, cât și după Revoluție. Produsele sub mărcile Farmec se vând în peste 40 de țări și deschidem permanent noi piețe. Nu doar ne menținem, dar căutăm țări noi în care putem ajunge. Anul trecut, China ne-a ajutat foarte mult să creștem”, a spus recent Mircea Turdean, directorul general al Farmec.
În prezent, Farmec are 24 de magazine de brand, dintre care opt sub numele Farmec și 16 centre Gerovital, fiind astfel singurul producător român de cosmetice care dispune de o rețea proprie de magazine de brand. Mai mult, Farmec este prezent în Europa cu șapte magazine – trei în Spania, două în Italia și câte unul în Grecia și Ungaria. Fabricarea are loc însă doar pe plan local, la Cluj.
„Deocamdată, producem doar în România, însă pe viitor, dacă vom avea o oportunitate de acest tip, cu siguranță vom deschide unități de producție și în alte țări. Cel mai probabil va apărea la un moment dat necesitatea de a deschide fabrici și dincolo de granițe, poate chiar în China. Ei deja ne solicită acest lucru și vom ține cont de asta. O astfel de investiție în afară nu este însă un lucru bun pentru România, deoarece toate taxele și impozitele vor ajunge în țara respectivă”, a mai spus Mircea Turdean.
Produsele sub brandul Gerovital sunt exportate în Europa, Asia și America de Nord. Cea mai mare preponderență la export o au brandurile Gerovital și Aslavital, cele mai solicitate produse fiind cele antirid, antiacneice și tratamentele de îngrijire pentru păr.
În România, afacerile Farmec Cluj-Napoca au ajuns anul trecut la 237 de milioane de lei (51 mil. euro), în creștere cu 10% față de anul anterior. Oficialii companiei preconizează un avans de 15% pentru 2019.

Constructori fără frontiere

Hidroconstrucția, companie aflată în top zece constructori de pe piața locală după cifra de afaceri, derulează lucrări în mai multe țări în afară de România, printre acestea regăsindu-se Germania sau Iordania. Astfel, pe lângă cele peste 70 de contracte în derulare în țară, având ca obiect amenajări hidrotehnice complexe, lucrări de gospodărire comunală, construcții destinate protecției mediului, reabilitări de infrastructură rutieră, inclusiv poduri și pasaje, afacerile Hidroconstrucția sunt impulsionate și de proiectele din străinătate.
„În afara țării – Belgia, Germania, Bulgaria, Iordania – suntem angajați în zece contracte de execuție pentru lucrări civile, reabilitări de drumuri, lucrări hidrotehnice, reabilitări de diguri și baraje”, spuneau oficialii de la Hidroconstrucția la începutul acestui an.
De altfel, pentru 2019, Hidroconstrucția și-a propus să-și majoreze cota de piață în domeniul construcțiilor din România, dar și să crească cifra de afaceri pe care o realizează în afara țării. În plus, planurile prevăd și penetrarea unor noi piețe, prin deschiderea de sucursale noi în afara României, în țări precum Belgia, Germania, Irak, Iordania, Kazahstan.
Hidroconstrucția și-a redus în 2018 afacerile cu aproape 25% față de anul anterior, pe fondul scăderii investițiilor statului. Astfel, businessul a ajuns la o valoare de 250 de milioane de lei pe primele 11 luni ale anului trecut.
Hidroconstrucția, colos ce își are originile în Întreprinderea de Construcții Hidroenergetice, companie de stat înființată în 1961, este cunoscută în special pentru lucrările pe care le-a realizat pe partea de amenajări hidrotehnice în România, printre care hidrocentralele de la Viștea, Avrig sau Arpașu, însă a construit și șosele. Compania este controlată de salariați.

În bucătăriile ungurilor

KitchenShop, un retailer de echipamente de bucătărie deținut de antreprenorul român Laurențiu Ilie, a mers în Ungaria cu primul său magazin în afara țării. În total, sub acest brand există 17 maga­zine în țară și unul în Budapesta, iar Laurențiu Ilie estimează că, într-un an, maximum doi, această unitate va înregistra afaceri de 3-4 milioane de euro. În total, rețeaua generează afaceri de 10 milioane de euro.
Retailerul lansat pe piață în 2009 vinde atât veselă, cât și electrocasnice mici și alte echipamente folosite în bucătărie, după cum spune și numele businessului. Pe această piață, compania este de departe cel mai important jucător, produse de bucătărie fiind disponibile și în hipermarketuri, în magazine de electro-IT sau de bricolaj, însă de regulă nu sunt toate într-un singur loc.
În acest moment, la 10 ani de la lansare, rețeaua KitchenShop numără 18 unități fizice: 17 magazine operate în cele mai mari orașe din România, toate localizate în malluri și centre comerciale, plus magazinul din Mammut Mall din Budapesta.
În 2019 retailerul Kitchen Shop continuă planul de extindere a rețelei de magazine, fiind interesat să deschidă al doilea magazin în Budapesta, dar și trei unități în țară – un magazin în Craiova, al doilea magazin în Timișoara și al doilea magazin în Cluj-Napoca.
Kitchen Shop mai gestionează și două site-uri prin care comercializează echipamente de bucătărie – unul în România și unul în Ungaria – și are în plan pentru anul acesta să lanseze site-ul și pe piața din Bulgaria.

Construcții Made In Serbia

Grupul producător de materiale de construcții TeraPlast, controlat de omul de afaceri Dorel Goia, a ales Serbia pentru o primă expansiune cu producția în afara granițelor României. Astfel, la sfârșitul anului 2017, compania – originară din Bistrița – a deschis fabrica de panouri termoizolante din localitatea Leskovac, la aproximativ trei ore de mers cu mașina de Belgrad.
TeraPlast cumpărase în iunie 2017 unitatea de producție Interlemind din Serbia, aceasta aflându-se în faliment la acea vreme. După deschiderea unei licitații pentru vânzare, TeraPlast a decis să plătească 4,3 mili­oane de euro pentru fabrică, fiind de altfel singurul ofertant înscris în cursă. În dotarea unității de producție până la inaugurare, TeraPlast a investit 11 milioane de euro. „Am ales să producem în Serbia pentru că era o piață apropiată de România din punct de vedere geografic. Transportul din România către această țară nu ar fi fost rentabil. Decizia noastră a presupus mult curaj și multă ambiție. Mediul de afaceri din Serbia este însă mai prietenos, deși vorbim despre o țară care pare că se situează mai jos decât România”, spunea recent Alexandru Stânean, CEO al grupului TeraPlast.
Principalele piețe pe care le acoperă TeraPlast, prin livrarea de produse din Serbia, sunt țările din fosta Iugoslavie, Bulgaria, Albania, Ungaria, sudul României și nordul Greciei. În halele din Serbia lucrează peste 40 de angajați, iar aprovizionarea cu materii prime pentru producția de panouri sandwich (termoizolante) se face de la Bistrița, sediul central al TeraPlast, unde se află celelalte unități de producție. Divizia TeraSteel – formată din TeraSteel România, TeraSteel Serbia și producătorul de învelitori metalice Depaco – a avut contribuția principală la evoluția rezultatelor grupului. Veniturile totale ale grupului TeraPlast au fost în 2018 de 805 milioane de lei, aproape duble față de anul anterior, potrivit rezultatelor financiare anuale publicate de grupul listat la Bursa de Valori de la București. Dacă în 2018 fabrica din Serbia a generat vânzări de circa 15 mil. euro, pentru 2019 TeraPlast estimează vânzări de 25 mil. euro, iar anul 2020 ar putea duce la atingerea pragului de 35 mil. euro. 

Decorațiuni interioare pentru străinătate

Retailerul online home & deco Vivre a început în 2013 extinderea pe piețele din Bulgaria și Ungaria, iar mai târziu a intrat în majoritatea țărilor importante din regiune. Astfel, vânzările online transfrontaliere Vivre în Bulgaria, Ungaria, Croația, Slovacia, Slovenia, Cehia și Grecia au ajuns să reprezinte jumătate din volumul total de afaceri al companiei.
Extinderii vânzărilor în zona centrală și de est a Europei din ultimii ani i-a urmat deschiderea unui nou centru de procesare de comenzi, cel de-al doilea din Europa, după București, și anume în Slovacia, la Bratislava. Ambele centre funcționează la capacitate maximă, potrivit celor mai recente informații furnizate de companie. Vivre Deco, firma care operează businessul local, a fost fondată în aprilie 2012 și este o asociere între Advisory Delta, Andras Nagy Vajda și Neogen, companie care deține și site-ul de recrutare Bestjobs, conform datelor de la Registrul Comerțului. Grupul Neogen este controlat de antreprenorul Călin Fusu. Retailerul online vinde anual peste 3,5 milioane de produse către clienții din cele nouă țări în care operează, pe o piață a produselor home & deco ce înregistrează o creștere accelerată de la un an la altul.

Ferestre și uși pentru Belgia și Elveția

Belgia și Elveția sunt primele țări pe care le-a ales Adrian Gârmacea în vederea extinderii dincolo de frontierele României a businessului său, Electric Plus din Bacău, producător de tâmplărie PVC, rulouri și uși de garaj. Primele magazine sub brandul Barrier – din portofoliul Electric Plus – vor fi deschise în 2019.
„Vom continua planul de investiții în noile facilități de producție și vom extinde rețeaua de parteneri francizați, fiind bugetate zece noi magazine de tip franciză în România, unul în Elveția și unul în Belgia. Sunt primele magazine sub brandul nostru – Barrier – pe care le deschidem în afara țării”, spune Adrian Gârmacea, proprietarul Electric Plus.
Produsele companiei din Bacău se vând și în prezent în magazine în afara țării, firma având mai mulți parteneri distribuitori, care comercializează și produse Barrier, la Torino, Milano, Roma, Bruxelles. Magazine sub acest brand însă nu există în acest moment în străinătate. Pe plan local, există peste 30 de magazine Barrier, toate în sistem de franciză.
Pentru magazinul din Elveția a fost găsită deja o asociere de parteneri francizați formată dintr-un italian, un elvețian, un român și holdingul înființat de Electric Plus în această țară, unitatea fiind în curs de amenajare. În Belgia însă, compania încă analizează dacă magazinul va fi operat împreună cu un asociat sau dacă îl va administra direct.
„Magazinul din Elveția va avea peste 200 de metri pătrați, iar investiția de 30.000-50.000 de euro va fi făcută de noi, francizorul urmând să se ocupe doar de amenajare. În Belgia, pe lângă magazin va fi construit și un depozit”, spune Adrian Gârmacea. Dacă în Elveția magazinul se va deschide până cel târziu în luna iunie, în Belgia unitatea Barrier va fi inaugurată până la sfârșitul acestui an. Elveția este una dintre cele mai importante piețe pentru Electric Plus și la export, antreprenorul băcăuan justificând acest lucru prin faptul că produsele cerute pe această piață sunt foarte similare cu cele vândute în România, astfel că nu sunt necesare game speciale pentru clienții elvețieni. În prezent, producătorul din Bacău distribuie ferestre și uși PVC și în Belgia, Marea Britanie, Franța, Germania, Austria și Italia, dar și în Asia și Africa, în special în nordul Africii și Orientul Mijlociu. În 2018, exporturile au reprezentat circa 20% din întregul business, similar cu 2017.
Vânzările Electric Plus în 2018 au fost cu 11% mai mari față de 2017 și s-au situat astfel la 130 de milioane de lei (circa 28 de milioane de euro), anul trecut fiind cel mai bun din istoria companiei. Electric Plus numără 500 de angajați. Pentru 2019, compania prognozează vânzări de 30 de milioane de euro, cu 10% mai mult față de 2018.
Electric Plus din Bacău a fost fondată în anul 1995 de Adrian Gârmacea.

Antreprenorii  români intră în cursa pentru primul miliard de euro investit în străinătate

România se află pe ultimul loc între statele din regiune raportat la soldul investițiilor directe în străinătate, după ce, în 2017, investițiile românești din afara granițelor au ajuns la 737 milioane de euro, cu mult sub cele ale companiilor din Bulgaria sau Croația. Polonia, Ungaria sau Cehia sunt mult mai departe.

Investițiile directe realizate de companii româ­nești în străinătate sunt de numai 737 milioane de euro, rezultat cu care România se află pe ultimul loc în regiune, arată o analiză a BNR pe baza unui raport al Națiunilor Unite. Spre comparație, polonezii au plasat peste 25 de miliarde de euro în afaceri din afara granițelor, iar Ungaria și Cehia au investiții directe în străinătate de 23,8 mld. euro, respectiv 19,7 miliarde de euro, arată BNR, care citează informații din raportul menționat. „Piețele externe reprezintă un motor de creștere pentru orice companie, inclusiv pentru cele antreprenoriale. Din păcate, din zece țări pe care le-am inclus recent într-o analiză, România este pe ultimul loc, cu investiții străine directe în străinătate de numai 737 mil. euro, în condițiile în care următoarea clasată, Letonia, are 1,5 mld. euro, deci suntem departe”, spunea Dumitru Pîrvu, șef serviciu la Direcția Statistică din BNR. 
Cehii au pompat doar în România peste 1,3 mld. euro în companii, iar investitorii înregistrați în Ungaria sunt la un pas de 1 mld. euro pe piața locală. Nume precum CEZ (Cehia), OTP (Ungaria) sau MOL (Ungaria) se regăsesc pe lista celor mai mari jucători pe piețele pe care activează.
De partea cealaltă, antreprenorii români par abia acum să capete încredere și să iasă cu investiții în afara țării, după ce mai mulți ani economia locală a avut doar câteva nume de calibru cu afaceri în străinătate.
Distribuitorul de materiale de construcții Arabesque, controlat de Cezar Rapotan, constructorul cu capital privat românesc Hidroconstrucția sau compania de transport Blue Air, deținută de doi antreprenori români, sunt trei dintre afacerile antreprenoriale locale care au avut curaj să iasă peste granițe, pornind business în afara țării. Cele trei companii se află în top 20 cele mai mari afaceri antreprenoriale din România.
Dacă Hidroconstrucția are din 1992 filială în Germania, Arabesque și Blue Air au pariat mult mai târziu pe extinderea în regiune, dar ponderea vânzărilor externe se simte deja în business.
„În evidențele noastre sunt, pentru anul 2017, aproximativ 260 societăți cu capital autohton și aproximativ 170 societăți cu investiție străină directă (un total de 430 de companii – n. red.) care au investiție directă în străinătate”, a mai spus Dumitru Pîrvu. Numărul companiilor locale care investesc în afara granițelor a crescut în ultimii ani, iar ambițiile regionale intră și pe agenda de lucru a antreprenorilor locali. Producătorul de materiale de construcții Teraplast a cumpărat o fabrică în faliment din Serbia, iar Dorel Goia, cel care a construit afacerea Teraplast, speră să ajungă la vânzări de 2 mil. euro lunar cu unitatea din țara vecină. Investiția totală din Serbia a fost de 11 mil. euro, din care achiziția propriu-zisă s-a ridicat la 4,5 mil. euro.
Și FAN Courier, liderul pieței de curierat, controlat de Adrian și Neculai Mihai și Felix Pătrășcanu, a deschis un birou la Budapesta pentru a asigura expediții și în țara vecină, iar oficialii de la Cris-Tim, afacerea dezvoltată de la zero de Radu și Cristina Timiș, se gândesc să construiască o fabrică de mezeluri în străinătate. Tot în Spania a fost și prima achiziție de peste granițe realizată de producătorul local Scandia Sibiu.
„La un nivel de 80.000 de companii românești viabile, acest număr de 430 de companii care au ieșit în străinătate este extrem de redus, iar acest lucru face să fim încă sub un miliard de euro ISD-uri”, a mai spus reprezentantul BNR. El arată că aici este și un potențial uriaș de creștere pentru businessul antreprenorial. „Suntem și într-o regiune, a Balcanilor de Vest, care are mare nevoie de investiții. Eu cred că aici putem crește extraordinar de mult.”

Programați să depășească granițele

Afacerile din IT au premisele să depășească granițele încă de la înființare

Dacă în alte industrii trecerea de la local la global se face cu dificultate, antreprenorii fiind nevoiți să facă față provocărilor diverse – de la mentalitate la sisteme economice variate – există un domeniu care este deschis din start oportunităților de expansiune peste granițe. Piața informațiilor și a comunicațiilor – protagonista celei mai alerte ascensiuni din ultimii ani – pornește în galopul internaționalizării, iar un sector în IT închis doar între granițele țărilor în care se nasc companiile e greu de imaginat.
A dovedit-o, mai recent, UiPath, o companie fondată în București în 2015 de antreprenorii Daniel Dines și Marius Tîrcă. După mai multe serii de finanțări pe care le-a primit din partea investitorilor, UiPath a fost declarată în 2018 primul unicorn din domeniul IT din România, semn că internaționalizarea este o condiție obligatorie pentru succesul businessurilor de acest tip. Prima finanțare, în valoare de 30 de milioane de dolari, pe care UiPath a primit-o în mai 2018, era, la acel moment, cea mai mare finanțare obținută de o companie de tehnologie lansată în România. UiPath, specializată în dezvoltarea de roboți software care automatizează procesele de lucru din companii, a mai primit ulterior și alte tranșe de finanțări, compania fiind evaluată în prezent la 3 miliarde de dolari (surse din presa internațională vorbesc despre o finanțare ce ar evalua compania la 7 miliarde de dolari).
UiPath nu este însă singura companie din IT care a mizat pe internaționalizare: alte exemple sunt Bitdefender, deținută de familia Talpeș (care și-a stabilit prezența locală în SUA, Franța, Germania, Danemarca, Spania, Italia, Marea Britanie, Emiratele Arabe Unite, Suedia și Canada) și Digi, controlată de antreprenorul Zoltan Teszari din Oradea (cu operațiuni atât în România, cât și în Ungaria, Spania și Italia).
Nici Iulian Stanciu, fondatorul grupului eMAG, companie înființată în urmă cu 18 ani, nu a ocolit extinderea peste hotare. Platforma tehnologică pe care rulează eMAG, cel mai mare retailer online de pe piața din România, dezvoltată în mai mult de un deceniu cu investiții cumulate de peste 150 milioane de dolari, este principalul activ cu care gigantul Naspers și antreprenorul Iulian Stanciu participă la fuziunea cu rivalii de la Extreme Digital din Ungaria, cu obiectivul ca entitatea rezultată în urma tranzacției să devină un business de un miliard de euro în șase ani. Potrivit unui interviu acordat anterior revistei Business MAGAZIN, tranzacția vizează formarea unui jucător care să aibă și o dimensiune și o putere de negociere mai mare cu furnizorii pentru a putea oferi prețuri competitive și a ține piept concurenței regionale și globale. Tranzacția cu Extreme Digital permite grupului eMAG să intre și pe alte cinci piețe – Cehia, Slovacia, Slovenia, Croația și Austria, dat fiind că retailerul ungar are deja setată baza de operațiuni în aceste țări. În prezent, în afară de Ungaria, eMAG mai este prezent și pe piața din Bulgaria și Polonia.
Expansiunea sectorului IT este ilustrată și de achiziția, în 2017, a start-up-ului producător de ceasuri inteligente Vector Watch de către americanii de la FitBit. Vector Watch a fost fondat în 2014 de antreprenorul Andrei Pitiș, iar ceasurile companiei au fost lansate în România în octombrie 2015. Smartwatch-urile au fost dezvoltate de la zero în România, de la proiectare și design la platforma software sau hardware.
Cu o pondere de peste 5% în PIB-ul României, industria IT&C a furnizat cele mai mari salarii anul trecut, transformând astfel în magnet o piață a noilor generații.