Business sportiv. Cum este finanțat sportul românesc­­­? Numeroase instituții publice finanțează sportul românesc, însă în pofida acestui lucru, realitatea din teren arată ineficiența sistemului

Numeroase instituții publice printre care Ministerul Sportului, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Educației și consiliile locale și județene alocă bani pentru cluburi sportive, federațiile naționale și alte structuri sportive și nonsportive. În pofida multitudinii de surse de finanțare ale sportului românesc, realitatea din teren arată ineficiența acestui sistem, având în vedere că mulți dintre acești bani nici nu ajung la sportivii de performanță sau în dezvoltarea infrastructurii sportive.

În cadrul conferinței de presă organizate de Ministerul Sportului pentru prezentarea Strategiei Naționale pentru sport în data de 19 octombrie, Eduard Novak, ministrul sportului, a spus că România se află printre statele care cheltuie cel mai mult pe cap de sportiv, însă această statistică nu urmărește și drumul banilor.

„România este printre ultimele țări aflate într-un sistem de cluburi de stat, probabil doar Bulgaria mai este. Vorbim de sute de cluburi ale Ministerului Educației, ale Sportului, ale celorlalte ministere, cum sunt Steaua, Dinamo, toate sunt ale statului. Toate aceste bugete ale acestor cluburi merg pe salarii, pe administrarea bazelor sportive. România cheltuie, și să nu ne șocheze, cel mai mult pe cap de sportiv din bugetul de stat. De ce? Pentru că bugetul sportului nu e doar bugetul Ministerului Sportului, noi suntem un fragment din tot ce înseamnă sportul românesc. Dacă stăm și calculăm câți sportivi avem, ne vom da seama câți bani cheltuim pe un sportiv. Suma ajunge undeva la 1.000 de euro per sportiv, față de 3 euro în Germania.

Acești bani nu ajung la sportiv decât 20%, ei se cheltuie pe administrarea bazelor sportive“, a spus Eduard Novak în cadrul conferinței.

În România sunt circa 330.000 de sportivi legitimați în cadrul federațiilor sportive, un număr foarte mic comparativ cu alte țări din vestul Europei care depășesc chiar și 1-2 milioane de sportivi legitimați.

Ineficiența sistemului actual este recunoscută și de către ministrul sportului, însă el este convins că prin implementarea Strategiei Naționale pentru Sport, finanțarea sportului românesc va fi mult mai clară și cu efecte vizibile.

Cu toate acestea, Strategia Națională pentru Sport prevede un plan de dezvoltare a sportului românesc pe mai multe direcții în perioada 2022-2032 nu are nici măcar un buget estimat și nici sursele de finanțare pentru implementarea lui, iar obiectivele sale sunt greu de realizat în doar zece ani. Ce nu s-a făcut în 30 de ani, ministerul ar vrea să facă în următorii zece ani.

Conform Comisiei Europene, suma alocată de statul român sportului și activităților recreative este de doar 600 mil. euro. în comparație cu alte state din regiune, dar și din restul Europei, România alocă o sumă mult prea mică pentru sport. Cheltuielile statului pentru sport și activități recreative nu fac referire doar la alocarea bugetară a Ministerului Sportului, care anul acesta a fost de doar 570 mil. lei (115 mil. euro). Bugetul Ministerului Sportului reprezintă de fapt banii pe care îi primesc federațiile naționale de sport. în suma menționată de către Comisia Europeană sunt incluse și cheltuielile autorităților locale, cât și alte cheltuieli alocate de alte autorități publice.

Din suma alocată de statul român pentru sport, foarte puțini bani merg către sportivii de performanță sau către copiii care merg pe acest drum. Principalul motiv pentru care mulți copii se lasă de sport este lipsa banilor, în majoritatea cazurilor, părinții fiind singurii care îi sprijină din punct de vedere financiar.

Mai mult, infrastructura sportivă locală este slab dezvoltată, iar cea existentă este învechită, ceea ce înseamnă costuri foarte mari de întreținere. Cu un lanț incorent al finanțărilor, sportul de performanță și practicarea sportului de masă nu au cum să se dezvolte în viitor.

Sportul românesc este finanțat de stat prin Ministerul Sportului, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Educației și consiliile locale și județene.