Bullying-ul reglementat prin lege: două inițiative legislative au fost depuse în Parlament

Propunerile legislative au ca obiect modificarea și completarea Legii educației naționale nr.1/2011 si Legii nr.53/2003 privind Codul muncii, pentru a defini, a preveni și a interzice violența psihologică – bullying-ul în spațiile destinate educației, formării profesionale și muncii. De asemenea, modificarea legii educației, prevede și posibilitatea ca cei implicați în acțiuni de bullying, atât agresorii, cât și victimele, să beneficieze de asistență și evaluare psihologică.

În sensul inițiativelor legislative, violența psihologică – bullying-ul este acțiunea sau seria de acțiuni verbale, relaționale, cibernetice și fizice, într-un context social dificil de evitat, săvârșite cu intenție, în mod constant și repetat, care implică un dezechilibru de putere, care au drept consecință atingerea demnității ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, îndreptate împotriva unei persoane sau unui grup de persoane.

Aceasta definire a bullying-ului a rezultat în urma mai multor mese rotunde de lucru, între reprezentanți ai statului și ai societățtii civile, inițiate încă din 2017 și organizate de Asociația Părinților Isteți și Itsy Bitsy FM, cu sprijinul Point Public Affairs și GMP Group. În ultimele șase luni, în campania de prevenire a bullying-ului, s-au implicat reprezentanți din Parlament, Ministerul Educației Naționale, Ministerul Tineretului și Sportului, Avocatul Poporului, Serviciul de Analiză și Prevenire a Criminalității din Poliția Capitalei, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție, CMBRAE, Colegiul Psihologilor, Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Consiliul Național al Elevilor, Ambasada SUA în România, Organizația Salvați Copiii, Asociația Telefonul Copilului, UNICEF, Crucea Roșie, Federația Tinerilor din Constanța, Ana Maria Diceanu, mediator Bruno Demaille, lingvista Dana Papadima etc.

Aceste întalniri de lucru între reprezentanți ai Guvernului, Parlamentului, ONG-urilor, psihologi și experți în gestionarea fenomenului de bullying au fost demarate ca urmare a statisticilor îngrijorătoare. La nivel european, România se situează pe locul 3 în ceea ce privește bullyingul în clasamentul celor 42 de țări în care a fost investigat fenomenul, potrivit unui raport al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).
Efectele bullyingului sunt negative pentru dezvoltarea copiilor, precum și pentru un traseu educațional și emoțional normal. Copiii – victime ale violenței psihologice –bullying, pot experimenta scăderea încrederii în sine, depresia, abandonul școlar, scăderea rezultatelor la învățătură, ajungându-se chiar până la sinucideri.

Pentru conștientizarea fenomenului și al impactului real asupra dezvoltării sănătoase a copiilor, ONG-uri, autorități, media au făcut în ultimii ani mai multe campanii sociale, adresate copiilor, parinților, cadrelor didactice sau publicului larg. Un istoric al lor este ilustrat săptămâna aceasta în Camera Deputaților.

Proiectele de legi inițiate de deputatii Andrei Pop si Petre-Florin Manole sunt susținute de zeci de parlamentari cu orientari politice diverse. Ele își vor urma cursul legal în Parlament până la momentul votului final. Între timp, grupul de inițiativă va continuă demersurile în crearea unui program național de prevenție și conștientizare a fenomenului de bullying.