Boala cumplită care face ravagii. Sunt zeci de mii de cazuri acum în România iar numărul se va dubla până în 2030 - raport

Leziunile neurologice pot să apară cu 20 de ani înaintea simptomelor de Parkinson, potrivit raportului transmis, marți, de asociațiile din România, care luptă împotriva bolii. Sunt 72.000 de români diagnosticați cu Parkinson, iar numărul se va dubla până în 2030, arată studiile.

Marți este Ziua Mondială de luptă împotriva bolii Parkinson, iar Asociația Bolnavilor de Parkinson „Sufletul Lalelelor”, Asociația de Luptă Împotriva Bolii Parkinson și Asociația „Mai puternici decât boala Parkinson” lansează campania națională de conștientizare „Înțelege Parkinson”, cu mesajul – Recunoaște semnele bolii Parkinson – T.R.A.P. [Tremor, Rigiditate, Akinezie, Postura]. Caută un neurolog! și platforma de informare intelegeParkinson.ro.

Proiectul este sprijinit de Societatea de Neurologie din România.

Boala Parkinson afectează peste 6,2 milioane de oameni în lume, dintre care 1,2 milioane sunt în Europa, ceea ce arată că boala Parkinson este a doua ca incidență după boala Alzheimer și în același timp, este afecțiunea cu cea mai mare creștere la nivel global.

În România, statisticile oficiale indică 72.000 de pacienți diagnosticați cu această afecțiune neuro-degenerativă progresivă clinic, dintre care 8.100 în București.

Cercetările recente indică faptul că numărul pacienților se va dubla până în 2030.

„Simptomele bolii Parkinson sunt variate, ceea ce face ca deseori aceasta să fie confundată cu alte afecțiuni, iar diagnosticul să fie pus cu întârziere. Boala Parkinson are peste 40 de simptome și afectează în special mișcările corpului, iar pacienții sunt diagnosticați, în medie, la jurul vârstei de 60 de ani. Tulburările de mișcare apar în stadiul 3 al bolii, însă aceasta se dezvoltă încet și primele leziuni pot apărea chiar și cu 20 de ani înainte de primele semne”, transmit organizatorii proiectului.

Medicii din România vorbesc despre un fenomen de subdiagnosticare în boala Parkinson, cauza principală fiind lipsa de informare. De cele mai multe ori, pacienții confundă sau chiar ignoră simptomele specifice bolii Parkinson, iar în momentul în care iau decizia de a se adresa unui medic neurolog, boala este deja într-un stadiu avansat.

„În general, pacienții în România se adresează târziu sistemului medical, indiferent care este neplăcerea, afecțiunea. Lumea nu concepe să meargă la control dacă nu are o problemă importantă sau dacă nu are nicio problemă, cum ar fi o oarecare dificultate pe care o constată în a iniția mișcarea. E mai greu să se ridice din fotoliu, e mai greu să înceapă să meargă sau să facă orice activitate motorie. Apoi, dacă văd că mișcările sunt clar mai lente, se mișcă mai încet, indiferent ce fac, le ia mai mult timp. Dacă atunci când stau absolut relaxați pe canapea la un film începe să tremure o mână sau un picior. Dacă scriu mai dificil și literele s-au micșorat. Dacă nu se mai pot încheia cu ușurință la nasturi. Bărbații pot avea probleme de „dexteritate” la bărbierit. Femeile la fardat sau pensat. Apoi, în boala Parkinson, pacientul poate avea mai multe simptome, dintre care cel mai mult îl supără durerea de umăr, și atunci merge la consult la colegii noștri ortopezi sau reumatologi. Toate astea trebuie să atragă atenția cu atât mai mult cu cât constată că mirosul nu mai este bun sau că au avut o perioadă cu depresie (lipsă de plăcere și motivație, gânduri de tristețe susținute, stimă de sine scăzută, etc.)”, explică prof. dr. Bogdan Ovidiu Popescu, coordonatorul grupului de lucru pentru boala Parkinson și afecțiuni înrudite al Societății de Neurologie din România (SNR), fost Președinte al SNR (2017-2021), prorector în cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București și vicepreședinte al Colegiului Medicilor din Municipiul București.

În cadrul Zilei Mondiale de luptă împotriva bolii Parkinson, va avea loc o proiecție specială pe clădirea Teatrului Național I.L. Caragiale din București, între orele 20:00 – 00:00.

Ce cauzează boala Parkinson? În cazul bolii Parkinson, celulele din creier responsabile de controlul mișcărilor corpului încetează producerea de dopamină, o substanță care facilitează comunicarea între nervi. Pe măsură ce aceste celule mor, creierul nu mai primește mesajele necesare pentru a coordona mișcările.

Cercetătorii încă nu cunosc cauza exactă a bolii Parkinson, o afecțiune neuro-degenerativă complexă, dar există date conform cărora atât factorii genetici, cât și factorii de mediu joacă un rol important. Pe lista cauzelor posibile se află expunerea la substanțe chimice poluante, ierbicide și pesticide, precum și substanțele care blochează receptorii de dopamină. De asemenea, stilul de viață și alimentația pot avea un impact semnificativ. Medicii sunt de părere că bacteriile din intestin pot influența evoluția bolii Parkinson și recomandă pacienților să consume iaurt cu fermenți vii și să mănânce multă fasole și cereale integrale, legume și fructe, evitând alimentele grase și reducând consumul de carne.

În prezent, deși nu există un tratament care să poată opri evoluția bolii Parkinson, există soluții pentru controlul simptomelor si îmbunătățirea calității vieții prin terapiile actuale pentru diferite grupuri de pacienți.