BIOGRAFIE: Corneliu Vadim Tudor, de la PCR la PRM, candidat de cinci ori la președinție

Corneliu Vadim Tudor, care s-a născut în 28 noiembrie 1949 și s-a stins din viață luni, a absolvit în 1971 Universitatea București, Facultatea de Filosofie. În perioada 1978–1979 a urmat la Universitatea din Viena un curs de istorie, ca bursier “Herder”, devenind doctor în istorie.

Înainte de 1989 a fost un apropiat al lui Eugen Barbu și a lucrat la revista acestuia “Săptămâna”, fiind membru al PCR, din septembrie 1980 până la 5 iunie 1989, când, din cauza unor motive “politice, culturale și personale”, și-a depus carnetul PCR și legitimația de ziarist pe adresa lui Nicolae Ceaușescu.

La 2 martie 1990, înființează revista “România Mare”, unde ocupă postul de redactor șef. De asemenea, a înființat revista Tricolorul, pe care a folosit-o de-a lungul timpului pentru a ataca politicieni, ziariști și alte persoane publice.

Alături de același Eugen Barbu a înființat partidul cu doctrină naționalistă România Mare, pe care l-a reprezentat în Parlamentul României în mai multe legislaturi, din 1992 până în 2008. Este ales președinte al partidului (din 20 iunie 1991, reales în martie 1993 și în noiembrie 1997).

Este senator de București, ales la 27 septembrie 1992 și la 3 noiembrie 1996. A fost secretar al Biroului Permanent al Senatului României (octombrie 1992 – noiembrie 1996).

La alegerile din 3 noiembrie 1996 a candidat la președinție, obținând 4,72% din sufragii. Candidat de cinci ori la președinție, cel mai bun rezultat îl obține în 2000. Câștigă în primul tur 3.178.293 de voturi. Intră în al doilea tur de scrutin, avându-l drept contracandidat pe Ion Iliescu.

La alegerile parlamentare din 2000, C. V. Tudor a fost ales senator pe listele PRM București pentru Senat, iar în vara anului 2009, acesta obține mandat în Parlamentul European.

În vara anului 2009, acesta obține mandat în Parlamentul European.

La 15 iunie 2013, reprezentanții din 24 de organizații județene ale PRM au decis revocarea lui Vadim Tudor de la conducerea partidului, iar Tribunalul București a decis, apoi, să fie repus în funcția de președinte.

În 2014 a candidat din nou la președinție, situânduăse pe ultimele locuri.

Corneliu Vadim Tudor a fost discipolul scriitorului Eugen Barbu și era cunoscut prin prin izbucnirile sale temperamentale, cu caracter naționalist, combinate cu retorica politcă dură, atât în publicațiile sale, cât și în aparițiile pe scena publică.

Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării l-a amendat pe Vadim Tudor cu 3000 de lei pentru că a numit-o „prostituată” în repetate rânduri pe fosta candidată la parlamentare Anca Cârcu. Pe 30 aprilie 2014, Tribunalul București a decis ca acesta să-i plătească daune de 1.000 de lei și să publice sentința în două publicații: Tricolorul și România Mare.

A publicat 32 de cărți, din care volume de poezie și publicistică, unele editate și în franceză, engleză și arabă, și a scris piese de teatru.

De-a lungul timpului, a fost acuzat de promovarea unui discurs antisemit, cu accente rasiste, s-a opus Legii lustrației, înființării CNSAS și Legii Ticu, precum și condamnării comunismului în Parlamentul României, fiind singurul care a făcut opoziție cu ocazia prezentării raportului comisiei prezidențiale, în decembrie 2006.