Băsescu de Ziua Armatei: Trecerea Prutului în al Doilea Război Mondial n-a fost o greșeală
Ziua Armatei înseamnă jertfa a peste 800.000 de militari români, militari care au căzut la datorie, militari dispăruți în cel de-al Doilea Război Mondial sau militari răniți în cel de-al Doilea Război Mondial, dar Ziua Armatei ne trimite cu gândul și la Războiul de Independență din 1877, și la Primul Război Mondial, unde aceeași Armată care prin tradiție a apărat interesele poporului român și-a f…
Președintele a participat, la Carei (Satu Mare), la ceremoniile militare și religioase de depunere de coroane de flori și jerbe la ansamblul monumental “Glorie ostașului român” ocazionate de Ziua Armatei României – 25 octombrie.
“O să spun poate un lucru care unora li se va părea nepotrivit. Nu-l spun prima dată, dar astăzi, foarte aproape de încheierea mandatului, îmi iau libertatea să-l spun: vorbim prea puțin de prima parte a celui de-al Doilea Război Mondial. Și acolo au căzut ostași români care au executat ordinul politicienilor. Și, niciodată, nimeni nu o să mă convingă că trecerea Prutului a fost o greșeală în istorie. Poate este discutabilă trecerea Nistrului, dar Armata Română, prin tradiție, și-a apărat teritoriul național. Or, teritoriul dintre Prut și Nistru a fost și este pământ românesc”, a spus Băsescu în discursul său.
El s-a referit astfel la controversatul ordin dat de mareșalul Ion Antonescu trupelor în noaptea de 21/22 iunie 1941, de a trece Prutul cu scopul recuceririi Basarabiei și a Bucovinei de Nord, pierdute în 1940 în favoarea Uniunii Sovietice. Controversa istorică are în vedere nu realitatea că România încerca să-și recupereze teritoriile ocupate de sovietici, ci faptul că armata română a acționat atunci alături de aliatul de atunci, Germania hitleristă, chiar dacă scopurile românilor erau legitime, precum și faptul că o lună mai târziu, la finele lui iulie 1941, mareșalul Ion Antonescu a răspuns favorabil cererii lui Hitler de a continua acțiunea militară și dincolo de Nistru.
“Aș vrea, astăzi, aici, să mulțumesc Armatei Române pentru modul cum și-a făcut datoria în Irak, în Afganistan, în Balcani, în Kosovo în mod deosebit, dar și în misiunile pe care le-a îndeplinit în Africa. Au fost momente de după începutul democrației de la 1989 încoace, momente în care Armata Română și-a dovedit capacitatea de a apăra interesele statului român și dincolo de frontierele țării”, a continuat președintele.
“O nouă misiune apărută pentru Armata Română în ultimii 10 ani este apărarea și conservarea teritoriului dobândit prin procesul de la Haga în Marea Neagră. Flota de război a României, trupele terestre situate în Dobrogea au obligația și misiunea să apere acești peste 10.000 de kilometri pătrați dobândiți în Marea Neagră și care înseamnă resurse uriașe pentru sistemul energetic național”, a mai afirmat Traian Băsescu.
Ministrul apărării naționale, Mircea Dușa, a elogiat la rândul său sacrificiul militarilor români, amintind că anul acesta se împlinesc 70 de ani de când ostașii Armatei României eliberau ultimele mari orașe transilvănene, Carei și Satu Mare, de sub ocupația străină.
“Datorăm profund respect soldaților români care au luptat cu toată ființa și puterea lor, propulsați de flacăra lăuntrică a patriotismului și sentimentul datoriei. Oarba de Mureș, Păuliș, Odorhei, Reghin, Sfântu Gheorghe, Târgu Mureș, Turda, Cluj-Napoca, Oradea, Turda, Carei sau Satu Mare sunt doar câteva dintre reperele care au marcat epopeea eliberării Ardealului de Nord Vest, scrise cu sânge și sacrificii”, a spus Dușa.
“Generațiile prezentului, militarii profesioniști de toate gradele care își slujesc în prezent Țara sub Drapel, au, în esență, aceleași misiuni ca și înaintașii lor: apărarea independenței, suveranității, integrității teritoriale, unității și democrației constituționale ale României. Tocmai de aceea, participarea Armatei României la operațiuni umanitare, de menținere a păcii, precum și la operațiuni de combatere a terorismului, la nivel subregional și regional, a fost, este și va rămâne obiectivul major al politicii noastre de securitate și apărare”, a continuat ministrul.
Mircea Dușa a subliniat că majorările de alocări bugetare pentru apărare din ultimii ani fac posibilă continuarea procesului de înzestrare și modernizare a armatei. “Va trebui să investim mai mult în pregătire, echipamente și tehnică militară de vârf, necesare asigurării condițiilor de interoperabilitate cu armatele membre ale NATO. Toate acestea presupun un înalt profesionalism al personalului militar, multă conștiinciozitate și disciplină riguroasă.”
Potrivit ministrului, calitatea de membru al NATO “aduce pentru țara noastră cele mai solide garanții de apărare din întreaga noastră istorie, iar evoluțiile situației de securitate din regiunea noastră demonstrează, o dată în plus, importanța opțiunii strategice pe care România a făcut-o după 1989, aceea de a se alătura și integra în spațiul euroatlantic”.