Banca centrală a Olandei a transferat peste 78 de tone de aur de la New York la Londra, de teama că administrația americană este imprevizibilă și din cauza intensificării tensiunilor geopolitice

Banca centrală a Olandei a transferat peste 78 de tone de aur de la New York la Londra, într-o decizie sensibilă din punct de vedere politic, invocând „intensificarea tensiunilor geopolitice”, scrie FT. 

Transferul vine după apelurile unor politicieni europeni și ale unor organizații pentru protejarea contribuabililor privind repatrierea rezervelor de aur din Statele Unite, aceștia avertizând că o administrație americană imprevizibilă, condusă de președintele Donald Trump, ar putea ajunge să le confiște pe fondul tensiunilor transatlantice tot mai mari.

Banca centrală olandeză, cunoscută sub acronimul DNB, a declarat că scopul operațiunii este consolidarea „pregătirii pentru situații de criză”, prin distribuirea mai echilibrată a rezervelor sale de aur între mai multe jurisdicții.

„Prin această relocare, am îmbunătățit posibilitatea de tranzacționare a rezervelor noastre de aur”, a declarat Olaf Sleijpen, guvernatorul băncii centrale olandeze. Londra este cel mai mare centru mondial pentru tranzacționarea aurului fizic, cu tranzacții de peste 900 de miliarde de dolari pe săptămână.

Decizia vine după o măsură similară adoptată de Franța, care și-a retras toate rezervele de aur de la Rezerva Federală din New York în perioada iulie 2025 – ianuarie 2026.

François Villeroy de Galhau, guvernatorul de la acea vreme al băncii centrale franceze, declara atunci că decizia nu a fost motivată politic.

Anul trecut, aurul a depășit titlurile de stat americane și a devenit cel mai important activ de rezervă la nivel mondial, potrivit datelor BCE, însă unele bănci centrale sunt din ce în ce mai reticente în privința păstrării aurului în Statele Unite.

Banca centrală olandeză a precizat că aurul său depozitat la Banca Angliei respectă „standardele internaționale moderne de tranzacționare și este considerat aurul cu cea mai mare lichiditate din lume”. Într-o situație de criză, acesta ar putea fi accesat mai ușor decât aurul depozitat pe un alt continent, a adăugat instituția.

„Sperăm că nu va trebui niciodată să apelăm la aceste rezerve, însă trebuie să ne consolidăm reziliența și gradul de pregătire”, a declarat Sleijpen.

Decizia are loc în contextul unei creșteri istorice a prețului aurului și al unei orientări mai ample a băncilor centrale către metalul prețios. Prețul aurului a crescut cu 25% în ultimele 12 luni și se situează în prezent în jurul valorii de 4.364 de dolari pe uncie troy.

Banca centrală olandeză, DNB, deține în total 612 tone de aur. Instituția a relocat puțin peste 78 de tone de aur din New York, precum și 7 tone din Ottawa, Canada.

DNB a transferat însă fizic doar 27 de tone de aur din SUA și Canada către Europa, restul fiind vândut pe continentul american, în timp ce banca a cumpărat lingouri noi la Londra.

Franța a utilizat o strategie similară pentru transferul rezervelor sale și a obținut în acest proces un profit de 11 miliarde de euro.

Bundesbank, instituția similară de dimensiuni mai mari din Germania și deținătoarea celui de-al doilea cel mai mare volum de rezerve de aur din lume, a decis în 2013 să păstreze jumătate din rezervele sale pe teritoriul german. În cadrul unei operațiuni de securitate ridicată, care a costat 7 milioane de euro, banca a transferat 674 de tone de aur de la Paris și New York către sediul său din Frankfurt.

În prezent, aproximativ o treime din rezervele de aur ale Bundesbank sunt depozitate la New York.

Președintele Bundesbank, Joachim Nagel, a respins la începutul acestui an apelurile pentru repatrierea unei cantități mai mari de aur din Statele Unite.

„Nu am nicio îndoială că aurul este păstrat în siguranță la Rezerva Federală din New York”, declara el într-un interviu acordat în luna mai publicației Redaktionsnetzwerk Deutschland, adăugând că aurul beneficiază de un statut juridic special în cadrul Fed din New York.

„În cele din urmă, Statele Unite și-ar face cel mai mare rău dacă ar pune în vreun fel sub semnul întrebării acest statut juridic și, astfel, ar afecta încrederea piețelor financiare”, a adăugat el.