Avertisment OMS: Numărul îmbolnăvirilor din cauza chimicalelor din alimente trebuie să fie un semnal de alarmă
Numărul persoanelor care se îmbolnăvesc din cauza chimicalelor din alimente și a microorganismelor, cum ar fi Salmonella, ar trebui să fie un semnal de alarmă, în condițiile în care oamenii au acces mai mare la alimente transportate de pe un continent pe altul, potrivit OMS.
Siguranța alimentației este tema din acest an a Zilei Mondiale a Sănătății, sărbătorită în fiecare an în 7 aprilie, pentru a marca întemeierea Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), în 1948.
OMS estimează că numărul cazurilor de boli transmise prin alimente este mult mai mare decât cel raportat, riscurile fiind sporite de complexitatea lanțului alimentar.
Potrivit OMS pentru Europa, lanțul alimentar este mai mare și mai complex decât oricând, iar dezvoltarea demografică, culturală, economică și a mediului, respectiv globalizarea comerțului, a turismului și migrației, îmbătrânirea populației, schimbarea tendințelor și obiceiurilor consumatorilor, noile tehnologii, situațiile de urgență, modificările climaterice și fenomenele meteo extreme aduc cu ele riscuri din în ce mai mari pentru sănătatea alimentației.
“Faptul că subestimăm semnificativ numărul de persoane care se îmbolnăvesc din cauza chimicalelor din lanțul alimentar și a microorganismelor obișnuite, cum ar fi Salmonella și Campylobacter, ar trebui să fie semnale de alarmă în numeroase domenii implicate în lanțul alimentar. O eroare de funcționare în siguranța alimentației, în oricare dintre elementele lanțului, de la mediul înconjurător, producția primară, procesare, transport, comercializare, și până la livrare sau preparare în casă, poate avea consecințe semnificative asupra sănătății și economiei”, spune Zsuzsanna Jakab, directorul regional OMS pentru Europa, citată într-un comunicat de presă transmis cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătății.
Potrivit acesteia, sistemele actuale de supraveghere și raportare din Regiunea Europeană OMS sunt limitate și identifică doar o mică parte din cazuri. Această raportare deficitară este mai accentuată în țările cu capacitate mai scăzută a laboratoarelor și cu sisteme de supraveghere mai puțin dezvoltate.
“Sănătatea 2020, politica europeană pentru sănătate și bunăstare, face apel la comunicare eficace, la distribuirea informațiilor și la acțiuni comune pe plan intern și internațional între sănătatea publică, sănătatea veterinară și sectorul agricol. În acest fel, se vor face pași importanți în asigurarea de alimente sănătoase în farfuriile noastre”, a declarat directorul regional OMS pentru Europa.
Zsuzsanna Jakab a mai arătat că, în urma cererii consumatorilor, aceștia au acum acces mai mare la numeroase alimente, produse în extra-sezon, transportate de pe un continent pe altul, procesate în vederea consumului și mâncate din ce în ce mai mult în afara casei. Creșterea medie a volumului anual în comerțul cu produse agricole între 1950 și 2010 a fost de aproximativ 4%, mai mare decât creșterea anuală în producția agricolă globală de 2%, conform Raportului Comerțului Mondial 2014.
Contaminarea dintr-o singură sursă se poate răspândi foarte mult și poate avea consecințe uriașe asupra sănătății și economiei. În 2011, de exemplu, un focar de Escherichia coli (E. coli) enterohemoragică – EHEC în Germania și Franța, de la semințe contaminate de schinduf, a dus la aproape 4.000 de cazuri de infecție EHEC în 16 țări, inclusiv la peste 900 de cazuri de sindrom hemolitic uremic (HUS), și la 55 de decese. Pierderea estimată a fermierilor și a ramurilor industriale a fost de 1,3 miliarde de dolari.
Modificările în producția de alimente de origine animală duc la o creștere a apariției și răspândirii zoonozelor. Dintre cele 335 de situații de boli infecțioase care au apărut la oameni între 1940 și 2004, se estimează că 60% au fost transmise de la animale, multe prin alimente.
OMS face apel la decidenții la nivel de politici să creeze și să mențină sisteme și infrastructuri adecvate de siguranță a alimentației, inclusiv în domeniul capacității laboratoarelor și sistemelor de supraveghere și raportare, să răspundă și să gestioneze riscurile de siguranță a alimentelor de-a lungul întregului lanț alimentar, inclusiv în timpul situațiilor de urgență, să încurajeze colaborarea multisectorială între sănătatea publică, sănătatea veterinară, agricultură și alte sectoare, în sensul unei comunicări mai bune, distribuirii de informații și acțiunii comune, să integreze siguranța alimentației în politici și programe alimentare mai ample, cum ar fi nutriția și securitatea alimentelor, să gândească global și să acționeze local, pentru a se asigura că hrana produsă local este cât se poate de sigură la nivel internațional.
Anul acesta, cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătății, oamenii sunt invitați să promoveze mesajul “De la fermă până în farfurie, mâncarea sigură să fie”, folosind hashtagul #safefood, pe rețelele de socializare.
În 2006, OMS a înființat Grupul Epidemiologic de Referință pentru Povara Bolilor Transmise prin Alimente, pentru a estima povara globală și pentru a oferi statelor membre datele și instrumentele care să sprijine factorii decidenți și alte părți interesate în stabilirea de priorități adecvate și bazate pe dovezi în domeniul siguranței alimentației, la nivel național. Raportul final al grupului, format din experți de renume internațional în diverse discipline relevante pentru epidemiologia bolilor transmise prin alimente, va fi publicat în octombrie 2015.