Au rămas șomeri, așa că au deschis o brutărie în curtea casei. Acum vând pâine de 5 milioane de euro pe an

Doi soți din Timișoara au deschis o brutărie tradițională în curtea casei, după ce au rămas fără loc de muncă, în urmă cu 26 de ani. La început, Prospero producea 500 de pâini pe zi, iar acum, pe poarta fabricii ies de circa 15 ori mai multe.

Brutăria Prospero, cu afaceri anuale ce se învârt în jurul a 5 milioane de euro, produce în fiecare săptămână pâine din 22 de tone de făină, cumpărată direct de la moară. Prospero este una dintre cele mai cunoscute firme din Timișoara și operează în oraș 15 magazine și cinci cafenele. Pâinea care ajunge pe rafturile magazinelor Prospero este realizată într-o fabrică deschisă în 2008, în Parcul Tehnologic și Industrial Timișoara. Până atunci, pâinea era coaptă într-o brutărie tradițională realizată, în anul 1991, în curtea casei celor doi soți din Timișoara, în cuptoare din cărămidă, pe vatră.

Adina Bugescu, pre-sales manager la Prospero, povestește că părinții săi, de profesie ingineri mecanici, au rămas fără loc de muncă imediat după Revoluție. „În anul 1991 au decis să înceapă afacerea asta; cred că le plăcea mult pâinea de casă. Au luat un credit și au garantat cu casa. Înainte să înceapă producția, pentru că a fost nevoie să fie construite cuptoare din cărămidă, plus clădirea, lângă casă, dobânda a ajuns la 80%. A fost o lovitură mare, foarte greu ne-am descurcat, riscam să pierdem casa”, povestește Adina Bugescu.

Timișoreanca spune că primele pâini au fost vândute abia în 1993; erau livrate cu o Dacia 1.300, în cutii de banane, în medie fiind coapte aproximativ 500 de pâini zilnic. „Țin minte că eu și fratele meu eram mici și făceam de toate; am participat inclusiv la cărat de cărămidă, la descărcat de pâini. La început, tata era și cel care distribuia pâinea. Îmi aduc aminte că ne lua și pe noi în mașină, stăteam în față și ștergeam geamurile, pentru că pâinea era foarte caldă, iar afară era rece. Noi chiar am făcut de toate”, spune Adina Bugescu. În anul 2000, își amintește reprezentanta brutăriei Prospero, pentru că firma nu reușea să fie competitivă din cauza cuptoarelor încălzite cu motorină pe care le folosea, părinții săi au mai luat un credit, al doilea. Cu acești bani au fost cumpărate cuptoare noi pe gaz, dar și unul de patiserie. 2008 a fost un alt an important pentru afacere, pentru că brutăria s-a mutat în Parcul Tehnologic Timișoara, unde a fost realizată o adevărată fabrică de pâine și de patiserie.

La început, Prospero realiza doar trei sortimente de pâine, iar în prezent, numărul lor a ajuns la 30. Adina Bugescu spune că pâinea realizată de Prospero nu are niciun fel de amelioratori. „În 2006, aveam doar două-trei magazine deschise în Timișoara, restul produselor erau vândute prin comerțul tradițional. Însă au apărut key accounts (rețelele de magazine) care au sufocat producătorii. Atunci am fost nevoiți să creștem prin magazinele noastre. Acum, 95% din producție o vindem prin spațiile noastre, iar restul la restaurante, grădinițe etc.”, explică timișoreanca.

Adina Bugescu își aduce aminte că în momentul în care Prospero a scris pentru prima dată pe etichete că pâinea este fără amelioratori, clienții întrebau ce sunt, astfel că vânzătorii au început să le explice. „Ar fi fost mult mai profitabil și am fi crescut mult mai repede dacă am fi mers pe ce vrea piața. Însă noi am încercat să tragem piața după noi, să educăm și să explicăm. Pe principiul: dacă voi nu vreți, noi vrem. Am crescut atât de mult pentru că am fost încăpățânați și am muncit foarte mult. Ne-am încăpățânat, deși clientul a spus că pâinea asta e prea mică, nu era umflată ca altele din comerț. În final, clienții au ajuns la concluzia că pâinea contează și poate să facă diferența. Aici intervine responsabilitatea producătorului, de fapt. Pot să fac pâine din prafuri, cu făină și cu prafuri sau pâine doar din făină, apă, sare, un pic de drojdie și fără niciun fel de praf. Dar să fac pâine fără prafuri este mai costisitor, iar cel mai important și costisitor ingredient este timpul. Însă, la finalul zilei este important să te uiți în ochii clientului când te întreabă ce e în produsul respectiv, iar ce-i spui, aia să fie în pâine”, povestește Adina Bugescu. Ea povestește că o pâine Prospero se face între șapte și 24 de ore, pe când cele din comerț, care conțin amelioratori, în cel mult două ore.

De zece ani, firma produce și prăjituri, iar de câțiva ani, biscuiți, toate din ingrediente naturale. Astfel, Adina Bugescu spune că nu se folosește margarină sau frișcă vegetală, ci doar unt și frișcă naturală. „Am început cu amandine și cremeș, iar acum facem doboș cu 40 de straturi. Noi facem și gemurile pe care le punem în prăjituri, deși ar fi mult mai ieftin să le cumpărăm, pentru că vrem ca totul să fie cât mai sănătos. De asemenea, realizăm și pâine fără gluten, biscuiți. Cu cât sunt mai multe produse, cu atât responsabilitatea este mai mare. Ești responsabil de ce mănâncă un om, faci un produs pe care omul îl consumă în fiecare zi. Ne interesează ca fiecare ingredient din produse să aibă un beneficiu pentru organism, să nu fie o calorie goală. De aceea, pentru noi este vital ce e în interior și cum se face produsul respectiv”, detaliază reprezentanta Prospero.

În prezent, brutăria timișoreană numără aproximativ 170 de angajați, iar cifra de afaceri de anul trecut a fost un pic sub 5 milioane de euro. Adina Bugescu spune că în fabrica deschisă în Parcul Industrial Timișoara tehnologia este folosită doar ca să scape angajatul de munca fizică, astfel încât „să se concentreze pe realizarea produsului. Putem spune că avem mai multe «bunici» care fac pâinea ca pe vremuri, doar că partea din spate a fost tehnologizată”.

Pentru ca pâinea să aibă gustul ca al celei făcute în casă, făina folosită de Prospero este cumpărată direct de la mori din țară sau din străinătate, pentru că este important pentru reprezentanții brutăriei să nu fie ameliorată.

Prospero are sloganul „Brutarul tău este un tip de treabă”, care este legat „de ideea că la finalul zilei vrei să faci bine”, explică Adina Bugescu, care precizează că pâinea ei preferată este un sortiment numit „Tradiție”. „Eu compar pâinea cu vinul. O pâine bună este ca un vin de colecție, are un gust aparte. O pâine adevărată este cea pe care poți s-o mănânci singură cu ulei de măsline și un pahar de vin și poate să constituie o masă mai faină, mai interesantă și mai plină de gust decât dacă ai mânca o friptură. Pâinea poate să facă diferența, te poate îngrășa sau nu, te poate balona sau nu”, precizează reprezentantul brutăriei Prospero din Timișoara.

În ceea ce privește planurile de viitor, Adina Bugescu spune că își dorește ca Prospero să scoată pe piață noi produse, dar vrea ca firma să crească organic, pentru că „Prospero nu a apărut brusc și nu s-a dezvoltat peste noapte”.

Sectorul de morărit și panificație, unde activează peste 6.000 de companii, ajunge anual la circa 10 miliarde de lei, fiind una dintre cele mai importante categorii din industria alimentară, o piață de peste 40 miliarde de lei, conform calculelor ZF făcute pe baza datelor de pe mfinante.ro. ZF a luat în calcul codurile CAEN fabricarea pro-duselor de morărit, a amidonului și fabricarea produselor de brutărie și a produselor făinoase. În total, primii zece jucători din industrie au împreună afaceri de peste 2 miliarde de lei, deci au 20% din piață. Industria de panificație este un domeniu în care cele mai multe companii sunt deținute de români, iar în clasamentul celor mai mari zece jucători domină antreprenorii locali.