Atracția marțiană. Cine și când va ajunge pentru prima oară pe planeta roșie

„Suntem prinși într-o mare de gheață. Ne-am spus toate poveștile care ne-au trecut prin cap, reale și imaginare. Timpul cântărește greu deasupra noastră, în timp ce întunericul avansează încet“, a scris Frederick Cook pe 21 martie 1898 în jurnalul său de călătorie. Cook se înscrie astfel în șirul nesfârșit de eroi prin care omenirea și-a depășit fragilitatea și a îmblânzit sălbăticia.

Frederick Cook a făcut parte din primul echipaj care a explorat pe timp de iarnă Antarcticul. El a fost doctorul echipajului și s-a aventurat alături de alți 18 oameni în această expediție. Echipa era format din nouă belgieni, șase norvegieni, doi polonezi, un român și un american. Biologul român Emil Racoviță a fost primul care a studiat viața animalelor din Antarctic. Acesta a rămas în istoria științei ca descoperitor al balenei cu cioc. A fost o expediție grea, în condiții de neimaginat, pe durata căreia un tânăr belgian de 21 de ani și-a pierdut viața.

La mai bine de o sută de ani distanță, NASA a anunțat că a găsit semne care indică prezența apei pe planeta Marte. Aceste semne sunt dovezi spectrale ale prezenței sărurilor hidratate pe planeta roșie, fâșii de sare hidratată ce apar pe scoarța planetei și sunt în mod direct asociate cu fluxurile de apă care curg în mod periodic pe Planeta Roșie, ceea ce ar duce la posibilitatea susținerea vieții omenești în viitor.

Descoperirea a stârnit reacții în lumea întreagă și a readus în prim-plan expediția omului pe Marte. NASA a trimis vehicule automate în 2004 și în 2012, Opportunity și Curiosity. Mașinării care chiar acum explorează suprafața planetei și studiază climatul și evoluția scoarței planetei, iar în 2020 se plănuiește trimiterea unui alt vehicul menit să testeze tehnologia extragerii oxigenului din atmosfera planetei, iar prima misiune de explorare cu echipaj uman pe orbită este programată pentru anul 2033, urmată de aterizarea în 2039.

Între timp însă SpaceX, programul spațial al lui Elon Musk, ar putea ajunge primul pe Marte. Musk a declarat că vrea să trimită 1 milion de oameni pe Marte, iar primii ar trebui să ajungă până în 2030. Acesta și-a anunțat planurile de a trimite oameni pe planeta roșie încă din 2007, iar în 2014 SpaceX a început să lucreze la Mars Colonial Transporter, o navă care ar putea trimite în spațiu 100 de oameni. Elon Musk a promis să ofere mai multe detalii despre modul cum vrea să realizeze acest lucru la finalul anului. Conform unei case de pariuri din Las Vegas, SpaceX are cele mai mari șanse să ajungă pe Marte, cu o cotă de 5 la 1, pe când NASA are o cotă de 80 la 1.

Și alte entități și-au manifestat dorința de a trimite oameni pe Marte. Mars One este una dintre ele și vrea ca, peste 10 ani, un grup de patru oameni să aterizeze pe suprafața aridă și prăfuită a lui Marte. Este proiectul care a făcut vâlvă, mai ales atunci când au anunțat că 200.000 de oameni s-au oferit voluntari pentru o misiune fără întoarcere. Număr care se pare că a cam fost umflat de vreo 10 ori, cel real fiind undeva la 2.000 de oameni, conform lui Joseph Roche, unul dintre candidații care și-au povestit experiența în cadrul Mars One.

Roche are un doctorat în fizică și astrofizică și a ajuns pe o listă de 100 de candidați selectați pentru această călătorie. Te-ai gândi că, pentru a călători în spațiu, este nevoie de oameni bine pregătiți și testați riguros. Ei bine, aici lucrurile devin tragicomice. Procesul de selecție al Mars One este unul simplu: candidatul completează un chestionar, încarcă un videoclip pe site-ul companiei și este supus unei examinări medicale din partea unui doctor, pe care chiar candidatul trebuie să-l găsească. Iar la final este supus unui interviu de 10 minute prin Skype. În comparație, și testarea la Masterchef este mai riguroasă. Pe lângă asta au apărut multe probleme, care fac ca proiectul să pară mai mult o glumă proastă decât ceva realist, printre care faptul că Mars One crede că are nevoie de doar 6 miliarde de dolari pentru a realiza această călătorie și faptul că le cere tuturor candidaților bani pentru sponsorizare, iar proiectul chiar avea în spate un reality show, care s-a retras de curând.

În plus fizicianul teoretician, Gerard ’t Hooft, care apare pe site-ul Mars One în calitate de consultant, a spus că planul de a începe colonizarea pe Marte din 2025 este unul nerealist. O expediție umană pe Marte o să aibă loc în următorii 100 de ani, nu peste 10 ani, după cum se laudă Mars One, și va fi nevoie de mult mai mulți bani, este de părere Hooft.

Popularitatea Planetei Roșii a crescut și mai mult datorită Hollywoodului. Marte a fost surprinsă pe film încă din 1924 prin pelicula Aelita: Queen of Mars, apoi alte zeci de producții și-au imaginat lumea Planetei Roșii, fie ca pe un wild west cu alieni și mutanți precum în Total Recall, fie ca pe una pustie ca în Red Planet. Cea mai recentă producție este The Martian (regizat de Ridley Scott, cel care ne-a adus Alien), o peliculă în care astronautul Mark Watney, interpretat de Matt Damon, a rămas singur pe planetă și trebuie să supraviețuiască și să găsească un mod de a contacta oamenii de pe Pământ.

Întrebarea rămâne, odată ajuns acolo, ce este de făcut? Cu toții știm că Planeta Roșie nu este prietenoasă, ci chiar un pic mortală. Însă nu tot timpul a fost așa, în urmă cu miliarde de ani Marte se asemăna foarte mult cu Pământul, avea o atmosferă densă, avea râuri și emisfera de nord era acoperită de un ocean cu o adâncime de 11 metri. Între timp, apa a înghețat, iar atmosfera s-a subțiat, în prezent fiind compusă în proporție de 95% din CO2.

Dacă oamenii ar ajunge pe Marte, aceștia ar supraviețui doar într-un fel acvariu care i-ar proteja de radiații și de atmosfera toxică, dar omenirea nu se poate dezvolta într-un asemenea mediu și am fi nevoiți să modelăm planeta după chipul și asemănarea Pământului: terraformarea planetei. Iar primul pas ar fi introducerea unor gaze de seră care să încălzească și eventual să topească gheața, apoi după ce clima ar deveni mai caldă ar urma cultivarea plantelor pentru fotosinteză, lucru care ar transforma CO2 în oxigen. Odată cu eliberarea oxigenului, în atmosferă se va forma un strat de ozon în jurul planetei care va proteja omenirea de razele ultraviolete.

Viitorul umanității este în spațiu, o spune și Stephen Hawking. Poate peste 100 de ani nu o să vorbim doar de o „ploaie în luna lui Marte“, ci de una chiar pe Marte.