Atotputernica industrie manufacturieră germană sângerează zeci de mii de locuri de muncă și nu sunt semne că boala se stabilizează. Hemoragie are și industria bancară

De la începutul anului, companiile germane din industria manu­fac­tu­rieră au anunțat eliminarea a aproape 100.000 de locuri de muncă. Nu este șocul distructiv al unei crize apocaliptice de genul Brexitului și nici al vreunei recesiuni, ci efectul eșecului producătorilor și furnizorilor auto – printre cei mai mari din lume – de a se adapta vremurilor în schimbare rapidă și al depen­denței acestora de piețele externe. Încetinirea economică globală și tensiunile comerciale au acutizat durerea.

Reduceri de personal au anunțat și cei doi coloși bancari ai Germaniei Deutsche Bank și Commerzbank, de asemenea greoi în a ține pasul cu vremurile moderne. Economia germană, cea mai mare din Europa, a evitat la limită recesiunea anul acesta, ajutată de consumul intern, noul său motor de creștere. Însă reducerile de personal de ordinul zecilor de mii anunțate de marile companii de la începutul anului arată presiunile cu care se confruntă industria. Într-unul dintre cele mai răsunătoare semnale de alarmă de până acum din industria auto, Audi, marcă a Volkswagen, a anunțat zilele trecute eliminarea a 9.500 de posturi din totalul de 61.000 pe care le are în Germania pentru a elibera fonduri necesare reorientării operațiunilor spre mașini electrice și digital.

Restructurările, așteptate să reducă costurile cu șase miliarde de euro, vor fi efectuate până în 2025 și vor lua forma unui program de pensionare anticipată. Partea bună, a informat Audi, este că dezvoltarea segmentului de mașini electrice va însemna crearea a până la 2.000 de locuri de muncă. Însă să dărâmi este mai ușor decât să construiești. Audi este unul dintre cei mai importanți dezvoltatori ai sectorului auto din Europa de Est, făcând din Ungaria o bază de anvergură europeană a industriei de profil. Calculele Bloomberg arată că de la începutul anului și până la anunțarea planurilor de restructurare ale Audi, numărul de tăieri de locuri de muncă anunțate de sectorul manufacturier german depășea 80.000. Anunțul diviziei VW a venit la mai puțin de jumătate de lună după ce Daimler a spus că va renunța la peste 1.000 de poziții de la Mercedes-Benz – inclusiv 10% din posturile de management ale subsidiarei – până la sfârșitul anului 2022.

Restructurările nu se vor rezuma probabil doar la conducere. Mercedes-Benz intenționează să economisească astfel 1,65 de miliarde de euro pentru a avea mai mult capital disponibil pentru investiții în dezvoltarea de mașini electrice. Despre BMW, specializat în construirea de mașini de lux, Manager Magazin scria în septembrie că vrea să renunțe la până la 6.000 de funcții până în 2022 pentru reducerea costurilor. BMW trece, pe lângă o reformă operațională, printr-o reformă de management. Planul de restructurare urmează să fie făcut public în decembrie. Luna aceasta, Continental, unul dintre cei mai mari furnizori de componente auto, a spus că renunță la 5.500 de locuri de muncă până în 2028 în condițiile în care cererea pentru motoare cu combustie internă scade. 

CEO-ul Elmar Degenhart a explicat că gigantul are nevoie urgent de o tranformare tehnologică. Restructurările, care au ca scop economisirea a 500 de milioane de euro pe an, afectează Germania, unde vor fi eliminate aproape 3.500 de posturi, Italia și SUA. O fabrică de componente hidraulice pentru motoare diesel și pe benzină din Bavaria va fi închisă în 2024. În septembrie, Continental a anunțat o altă rundă de restructurări, în SUA și Asia.

Potrivit rețelei de știri The Local, compania, cu o forță de lucru de 240.000 de persoane la nivel mondial, trece printr-un amplu program de restructurare care va duce la tăierea a 8.000 de locuri de muncă în Germania. Osram, care produce sisteme de iluminat, va tăia 800 de locuri de muncă în Germania, potrivit unui sindicat. Compania „nu se așteaptă ca producția de automobile globală să-și revină în curând“, se arată într-un comunicat al Osram care prezintă planuri de reducere a costurilor cu 220 de milioane de euro până în 2021. Compania a înregistrat pierderi în ultimul an și nu va plăti dividende.

Restructurările nu au ocolit nici Bosch, cel mai mare producător de componente auto la nivel mondial, acestea începând de anul trecut. Nici sindicatele și nici managementul nu exclud noi reduceri de personal. Circa 50.000 de angajați ai Bosch din întreaga lume, din totalul de 410.000, depind de industria diesel. BASF, grup din industria chimică ale cărui operațiuni au legături puternice cu producția de mașini, vrea să renunțe la 6.000 de locuri de muncă, din care jumătate în Germania, până în 2021 pentru a face „mai fluidă“ administrația.

În timp ce industria auto în general are probleme grave pe principalele piețe, inclusiv pe cea mai mare, China, unde cererea încetinește rapid, companiile germane au și o problemă mai specială: dieselgate-ul. Scandalul pornit de la VW, care a fost găsit că a trișat în testele de poluare, a dus la înăsprirea standardelor de emisii în UE, iar constructorii auto trebuie să-și adapteze producția. În plus, orientarea șoferilor și autorităților locale spre mașini cu propulsie electrică cere din partea companiilor din sectorul auto investiții suplimentare în tehnologia necesară e-mobilității.

Tensiunile din comerțul internațional fac necazurile și mai mari. Reduceri de personal au anunțat firme renumite care nu au legătură cu sectorul auto, precum producătorul de porțelanuri Meissen și WMF, care fabrică ustensile pentru gătit.

În sectorul bancar, Commerzbank a anunțat în septembrie o nouă strategie de afaceri, care implică o reducere netă de personal de 2.300 și închiderea a 200 de sucursale din Germania. Luna aceasta, sindicatele s-au plâns că managementul ține angajații în beznă în ceea ce privește planurile de disponibilizări.

Deutsche Bank vrea să folosească o armată de roboți pentru a-și putea îndeplini planul de eliminare a 18.000 de locuri de poziții în trei ani ñ cea mai dramatică reformă din istoria de un secol și jumătate a băncii. Deutsche Bank a raportat pentru trimestrul trei pierderi nete de 832 de milioane de euro.

Germania are reguli stricte în ceea ce privește concedierile și de aceea eliminările de locuri de muncă anunțate de companii nu înseamnă tot atâția oameni rămași fără locuri de muncă. Reducerile de personal vor include doze mari de voluntariat. Cum rata șomajului este aproape de minimul istoric de 5%, efectele restructurărilor nu se vor simți imediat în economie. Numărul freelancer-ilor crește deja, la fel și numărul angajaților cu contracte de muncă pe perioadă determinată. Însă dacă tendința continuă, se va eroda probabil încrederea populației în economie și apetitul acesteia pentru cumpărături. Astfel, se va șubrezi noul stâlp de rezistență al economiei.