Articol în limba română, publicat pe site-ul The New York Times. Jurnaliștii au făcut publice scrisorile românilor despre corupție

Palko Karasz notează că ”România a atras atenția întregii lumi în ultima săptămână de când sute de mii de oameni au ieșit în stradă, protestând împotriva unei ordonanțe de urgență a guvernului percepută ca o frână în lupta împotriva corupției”.

”Corupția este o problemă endemică în toată Europa de Est. Însă lupta României împotriva ei a plasat-o în centrul dezbaterii politice. Ordonanța de urgență ar fi decriminalizat unele fapte de corupție, ceea ce a alarmat judecătorii și procurorii români. La Bruxelles, Comisia Europeană și-a exprimat îngrijorarea și numeroși oameni din interiorul și din afara României se temeau că această ordonanță ar putea submina statul de drept dintr-una din cele mai tinere democrații europene. Deși guvernul a abrogat ordonanța și a supraviețuit unei moțiuni de cenzură în parlament miercuri, oponenții se angajează în continuarea luptei”, notează jurnalistul New York Times.

În continuare, autorul aduce în discuție campania lansată de cotidianul american New York Times, săptămâna trecută, numită  “Ai experimentat corupția din România? Spune-ne povestea”, scopul declarat al acestei acțiuni fiind acela de a colecta mărturii din partea românilor despre efectele corupției.

“În ce fel corupția vă afectează viața? Ați fost victimă sau martor la fapte de corupție la servici sau în timpul liber, la medic, în educație sau în alte domenii? Este posibil să vă folosim mărturiile într-un articol viitor”, a fost mesajul campaniei, scris în limba engleză, dar și în română.

Mărturiile românilor, trimise și în engleză și în română

Dintre poveștile românilor despre corupție, se remarca cea a unui doctor, intitulată sugestiv ”Nu iau bani de la pacienții mei”: ”Corupția este atât de împământenită în sistemul medical încât orice schimbare este aproape imposibilă fără sprijinul sistemului juridic. Mulți dintre colegii mei iau mită de la pacienți. Unii refuză să-și trateze pacienții dacă nu li se oferă bani, în timp ce sistemul medical din România garantează accesul gratuit la serviciile medicale. Eu nu iau bani de la pacienții mei, iar când le refuz banii, unii se sperie crezând că-i refuz pentru că au vreo boală în stadiu terminal. Alții cred că nu ești un medic bun dacă îi tratezi fără să te plătească”.

Medicul a mai mărturisit că a fost prezent la fiecare protest desfășurat în Capitală.

”Ca mulți alții am simțit că recenta ordonanță de urgență, care a fost adoptată la ora 22.30, a fost primul semn că România întoarce spatele democrației și justiției”.

O româncă a povestit cum a oferit mită pentru ca soțul ei să primească un tratament mai bun în spital. ”Am dat bani mulți — echivalentul a 5000 euro în lei, — în spital de la portar la infirmiere, asistente, rezidenți, doctori și pe medicamente pentru soțul meu pentru care nu mai era speranță de viață! În general, trebuie să dai mită ca să rezolvi orice problemă. Așa era pe vremea lui Ceaușescu, așa a rămas până azi”.

O gălățeancă a evocat tragedia din Colectiv, în urma căreia și-a pierdut 3 prieteni: ”În 2015, incendiul fatal din clubul Colectiv din București a fost pus pe seama corupției. Protestele care au urmat au dus la demiterea guvernului. Am participat la toate protestele din Galați începând cu noaptea în care guvernul a adoptat Ordonanța de urgență 13/2017. Nu sunt genul revoluționar, dar indignarea pe care am simțit-o în acea noapte m-a făcut să mă alătur sutelor de mii de oameni din stradă”.

O profesoară a mărturisit cum a fost obligată să dea note de trecere unor studenți care nu aveau nici măcar o prezență la cursuri: ”S-au făcut presiuni asupra mea ca să trec studenți care nu veniseră niciodată la curs. Mi s-a oferit mită pentru a face asta și am fost sancționată pentru integritatea mea. Am fost forțată să părăsesc țara de multe ori din cauza corupției teribile și din cauza salariului insuficient pentru supraviețuire. Colegii mei au luat sume de bani enorme pentru diplome de absolvire sau note de trecere, dar și alimente făcute în casă, cum ar fi brânză, băuturi alcoolice, chiar și ouă!”.

Câțiva tineri au evocat, de asemenea, amintiri din copilărie înconjurate de corupție.

”Într-o comună mică, ca cea în care am crescut, nepotismul e la fel de obișnuit ca o moștenire de la părinți, ca mersul la biserică duminica sau ca trecerea anotimpurilor : e ceva în tradiția noastră, ceva acceptat pur și simplu”, a mărturisit un student din Cluj, în vârstă de 25 de ani.

”Când crești în România ești înconjurat de <<corupție>>. Îți auzi părinții vorbind despre cutare politician care a făcut avere folosindu-și puterea. La televizor se discută numai despre asta. Când devii adult percepi corupția ca pe o parte activă a societății”, a spus și un student român care învață la Paris.

”Am crescut în anii ‘90 într-o țară în care întotdeauna se păstra un pachet de Kent și o sticlă de whiskey în sertar. Le păstrai pentru o vizită la medic, ca să intri într-o școală mai bună; le păstrai în caz că aveai un proces și chiar pentru mers în concediu. România a făcut progrese mari în ultimii ani. A apărut o nouă generație care nu mai păstrează în sertar cadouri pentru dat mită. Totul se poate spulbera în următoarele 10 zile”, a povestit un expert în comunicare din Bruxelles.