Aroganță de miliardar: concediază 8.000 de oameni și investește peste 130 miliarde de dolari pentru AI, sunținând că de fapt aceasta creează mai multe locuri de muncă

CEO-ul Meta, Mark Zuckerberg, are un mesaj pentru oricine se teme că inteligența artificială îi va lua locul de muncă: tehnologia, de fapt, angajează. Vorbind cu The Wall Street Journal cu câteva ore înainte de publicarea rezultatelor financiare ale Meta pentru trimestrul din iunie, Zuckerberg a declarat că „întreaga activitate din jurul AI nu a creat foarte multe locuri de muncă, deoarece trebuie construită toată această infrastructură”, adăugând că temerile privind disponibilizările în masă „nu s-au materializat în felul în care oamenii se temeau”.

Este o afirmație care ridică o întrebare firească, având în vedere că tocmai compania care o face și-a petrecut anul procedând exact invers. Meta a concediat 8.000 de angajați – aproximativ 10% din forța sa de muncă – în luna mai, în cadrul unei restructurări axate pe AI, a redistribuit alți 7.000 de angajați către inițiative de inteligență artificială și este pe cale să cheltuiască între 130 și 145 de miliarde de dolari pentru infrastructura AI în 2026, aproximativ dublu față de anul trecut. Zuckerberg nu greșește când spune că AI creează locuri de muncă. Doar că acestea nu sunt cele pe care propria sa companie le-a eliminat.

Locurile de muncă la care se referă Mark Zuckerberg sunt pe șantierele de construcții, nu în interiorul Meta, Argumentul său se bazează pe extinderea infrastructurii fizice. Meta operează sau construiește 32 de centre de date la nivel mondial și intenționează să își dubleze puterea de calcul la 7 gigawați în acest an, apoi să o dubleze din nou, la 14 gigawați, în 2027. Instalații de o asemenea amploare necesită echipe de constructori, electricieni, ingineri specializați în sisteme de răcire și infrastructură energetică – locuri de muncă ce există exclusiv datorită apetitului inteligenței artificiale pentru putere de calcul.

Privind imaginea de ansamblu, cifrele sunt și mai impresionante: cheltuielile cumulate ale marilor companii de tehnologie pentru AI sunt estimate să depășească 700 de miliarde de dolari în 2026, Alphabet prognozând investiții de 205 miliarde de dolari, iar Microsoft de aproximativ 175 de miliarde de dolari.

În interiorul Meta, tranziția către AI nu a semănat deloc cu un boom al angajărilor

Perspectiva din Menlo Park a fost mult mai sumbră. Concedierile din 20 mai au început cu e-mailuri trimise la ora 4 dimineața în Singapore și s-au extins apoi spre Marea Britanie și Statele Unite. Cel puțin o persoană angajată cu mai puțin de o lună înainte a fost concediată. Colegii au marcat plecările folosind emoji-ul cu salată – un cod intern pentru „salut” – în timp ce birourile au rămas goale după ce departamentul de resurse umane le-a cerut tuturor să lucreze de acasă.

Nemulțumirea exista însă încă dinaintea concedierilor. Peste 1.000 de angajați au semnat o petiție împotriva unui program care înregistrează apăsările de taste, mișcările mouse-ului și activitatea de pe ecran pentru antrenarea modelelor de inteligență artificială ale Meta, fără posibilitatea de a refuza instalarea pe laptopurile de serviciu. Cei transferați în noua divizie Applied AI and Engineering au fost informați în scris că participarea la proiect nu era opțională.

Wall Street îi pune lui Zuckerberg propria versiune a întrebării despre locurile de muncă

Investitorii vor, între timp, să afle ce rezultate justifică toate aceste investiții. Fluxul de numerar liber al Meta în trimestrul al doilea s-a prăbușit cu 91%, până la 784 de milioane de dolari – cel mai redus nivel de la sfârșitul lui 2022 –, iar acțiunile companiei au scăzut cu 10% în tranzacțiile de după închiderea bursei, în pofida faptului că veniturile au crescut cu 28%, ajungând la 60,8 miliarde de dolari.

Mesajul lui Zuckerberg către analiști a fost că însăși capacitatea de calcul devine un produs. Meta primește deja oferte pentru a închiria această capacitate „la un preț semnificativ mai mare” decât costul investiției și, potrivit informațiilor apărute în piață, poartă discuții preliminare cu Anthropic. Totuși, Zuckerberg a respins ideea de a monetiza rapid această infrastructură, afirmând că ar fi „o prostie” să vândă puterea de calcul pentru câștiguri pe termen scurt, câtă vreme compania are nevoie de ea pentru a-și antrena modelele și pentru a dezvolta agenții de inteligență artificială pe care mizează. „Convingerea mea este că cei care investesc în această direcție vor fi recompensați”, a spus el.

În realitate, ambele afirmații ale lui Zuckerberg pot fi adevărate în același timp. Inteligența artificială creează locuri de muncă – pe șantierele din Louisiana, în construcția de stații electrice și în dezvoltarea infrastructurii energetice necesare centrelor de date. Ceea ce omite însă această perspectivă optimistă este cine suportă costul tranziției: cei 8.000 de angajați ale căror locuri de muncă au finanțat această expansiune și care au aflat printr-un e-mail, înainte de răsăritul soarelui, că au fost concediați. Poate că temerile privind impactul AI asupra locurilor de muncă nu s-au materializat exact așa cum anticipau oamenii. Pentru unii, însă, realitatea s-a dovedit chiar mai dură.