Are 31 de ani și administrează în România un hotel, spații de birouri, galerii comerciale de lux, restaurante, cazinou și sală de fitness

DOUĂ TREIMI DIN NEURONII UNEI CARACATIȚE SE AFLĂ ÎN BRAȚE, tocmai pentru ca aceste cefalopode să poată să-și coordoneze eficient mișcarea și deciziile și pentru ca în orice moment un braț să știe ce face celălalt, iar comanda să nu fie îndeplinită aleatoriu, ci în mod precis, tocmai de brațul care trebuie să îndeplinească sarcina. Pentru creierul uman, conceptul de multitasking sau îndeplinirea mai multor sarcini simultan e ceva mai greoi. “Creierul e construit să funcționeze optim pentru înde-plinirea unei singure sarcini. E foarte greu să monitorizezi mai mult de un lucru, dacă nu e ceva semiautomat, cum ar fi mersul”, spunea cercetătorul Eyal Ophir, în cadrul unei conferințe a univesității Stanford, organizată la Palo Alto, California. Provocările se leagă de filtrarea informațiilor puțin relevante și, mai ales, de capacitatea de a trece eficient de la o sarcină la alta. Principiul e valabil și în business, doar că într-un astfel de caz fiecare decizie o influențează pe alta, iar întreaga afacere depinde, per total, de fiecare din cele care o compun.
Gregor Aufhauser are 30 de ani și conduce complexul The Grand din aprilie 2010. După ce a studiat administrarea afacerilor și ingineria construcțiilor la Viena, a început să lucreze pentru grupul austriac Strabag în 2008, unde s-a ocupat de managementul afacerilor din real-estate din România și Bulgaria.

El explică venirea sa în România ca urmare a deciziei austriecilor – care au deținut încă de la început complexul cunoscut publicului larg mai ales datorită hotelului J.W. Marriott din Capitală – de a conduce businessul, gestionat până atunci de acționarii minoritari. “Mediul de afaceri s-a schimbat, era mai greu să faci afaceri, presiunea creștea, ceea e bine, dar până la un anumit punct”, spune Aufhauser. Venise vremea în care nu toți supraviețuiau, iar proprietarii Strabag au decis să delege un manager care să aibă grijă ca anii în care scăderea “considerabilă, de două cifre” să nu se mai repete. Anul 2011 avea să aducă primele rezultate, o creștere a profitului similară procentual scăderii din trecut. “Ne-am uitat ce avem în clădire: un hotel cu 402 camere, șase resturante și baruri, multe săli de conferințe (gestionate de J.W. Marriott și care generează cea mai mare parte din profit – n.red.), apoi galeria comercială de lux de la parter și am vrut să vedem de unde vin banii”, spune managerul.

Complexul e format din spațiile de birouri, zona de shopping, hotel, trei restaurante, o cafenea, o grădină de vară, săli de evenimente, un club de sănătate cu saloane de înfrumusețare și parcare. “Este un complex unic în România și cred că și în Europa. Nu găsești așa ceva ușor. În Berlin, Milano, Londra și Viena, ai strada și magazinele. Atât”, spune managerul, explicând că și la nivel de management, The Grand e organizat în diviziile J.W. Marriott, World Class și cea non-hotelieră formată din spațiile de birouri, galeria comercială de lux, parcarea și cazinoul. Un aspect interesant e cel al brandurilor de lux care au ales să vină în România în cadrul complexului și nu stradal sau în malluri așa cum se întâmplă în restul orașelor europene. The Grand Avenue, aleea comercială de 5.000 de metri pătrați, cuprinde magazine precum Roberto Cavalli, Louis Vuitton, Valentino, Alfred Dunhill, Bang & Olufsen, Ermanno Scervino, Escada, Rolex și altele.