Anul grevelor în aviația europeană. Furtuna angajaților nemulțumiți a scos la iveală puterea sindicatelor

Piloții și însoțitorii de bord solicită creșteri salariale și îmbunătățirea condițiilor de muncă. În luna septembrie, mai multe curse ale companiei, interne și externe, au fost anulate, iar ministrul transporturilor, Ioan Rus, solicita conducerii și sindicatelor să înceapă negocierile și să găsească rapid soluții pentru ca activitatea operatorului aerian să revină la normal. Surse din rândul piloților declarau pentru Mediafax că protestul piloților a fost declanșat nemulțumirile privind salariile și noul contract colectiv de muncă – înregistrat fără să se țină cont de revendicările lor -, dar și pe fondul unora privind managementul companiei.

Potrivit surselor, conducerea companiei Tarom s-ar fi folosit de sindicatul majoritar și de alte două sindicate mai mici pentru a putea înregistra la ITM noul contract colectiv de muncă, fără a lua în calcul cerințele piloților. Sindicatul personalului navigant anunța în octombrie că își rezervă dreptul la noi acțiuni sindicale, dacă revendicările nu vor fi soluționate. În decembrie, sindicatul personalului tehnic al TAROM, din care fac parte 700 din cei 2.100 de angajați ai companiei aeriene, a solicitat din nou majorări salariale și a depus preaviz de conflict de muncă la Inspectoratul Teritorial de Muncă. Compania a avut în acest an venituri din servicii de transport aerian mai mari cu 5%, a transportat 1,7 milioane pasageri, în creștere cu 3%.

Tot pe piața locală, Wizz Air a concediat în 2014 circa 20 de angajați, după ce o parte din personalul angajat de compania low-cost în România a înființat un sindicat reprezentativ în relația cu șefii de la Budapesta. Compania informa că reducerile de personal se leagă de decizia de a muta o aeronavă de la baza operațională din București, pe fondul scăderii cererii, și nu sunt cauzate de vreo inițiativă a angajaților.

Grevele au ținut la sol și aeronavele Air France, 60% dintre piloții companiei intrând în grevă în luna septembrie, după ce au decis să se opună condițiilor de dezvoltare a unei filiale low-cost a grupului. Cele trei sindicate intraseră de mai multe săptămâni în conflict cu conducerea, iar CEO-ul Air France, Frédéric Gagey, estima de la „10 până la 15 milioane“ de euro pe zi costul acestei greve. Air France renunța o săptămână mai târziu la proiectul său de expansiune în Europa a companiei aeriene low-cost Transavia. Conflictul a provocat în luna septembrie o scădere cu 15,9% a traficului de pasageri și cu 17,7% a traficului de mărfuri. Grupul Air France KLM a raportat și o rată a rezervărilor pentru lunile următoare mai redusă decât de obicei, iar impactul grevei asupra încasărilor ar urma să fie de „ordinul a 500 de milioane de euro“, potrivit grupului franco-olandez.

Nemții de la Lufthansa au început grevele încă din luna martie, când compania anula 3.800 de zboruri din cele 4.300, timp de trei zile, din cauza unui protest al piloților, tot pe fondul unor negocieri salariale. Sindicatul cerea pensionarea piloților la vârsta de 55 de ani și o creștere salarială de 10%, în timp ce Lufthansa propunea pensionarea piloților la vârsta de 60 de ani și o creștere salarială de 5,2%. Deși greva piloților a paralizat traficul aerian din Germania și Europa de Vest, protestul a fost susținut de majoritatea germanilor, potrivit unui sondaj efectuat pentru postul de televiziune ARD. Greva a continuat în august la divizia low-cost Germanwings și apoi în ultimele patru luni ale anului la Lufthansa, iar sute de mii de pasageri au fost afectați.

Pierderile cauzate de protestele angajaților din industrie au fost importante, însă o veste bună a venit pe finalul anului de la scăderea prețului petrolului cu 40%, determinând și ieftinirea combustibililor necesari aeronavelor.