Antreprenorul francez Grégoire Vigroux a investit 100.000 euro într-o aplicație mobilă care vrea să reducă risipa alimentară

Antreprenorul de origine franceză Grégoire Vigroux, cu mai multe businessuri la activ pe plan local, a investit 100.000 euro, împreună cu Diego Roy de Lachaise, fost Senior Tech Consultant la KPMG, și cu Zsolt Kadar, fost executiv Apple, în dezvoltarea și lansarea pe piață a unei aplicații mobile al cărui scop este reducerea risipei alimentare. Prin intermediul aplicației, numită bonapp.eco, comercianții au posibilitatea de a-și vinde produsele alimentare al căror termen de valabilitate se apropie de expirare, iar utilizatorii le pot achiziționa la prețuri mai mici cu 40% – 80%.

“Investiția noastră inițială se ridică la 100.000 euro, dar suntem deja în discuții cu investitori pentru o rundă de finanțare de tip seed”, a declarat Grégoire Vigroux, cofondator al bonapp.eco. El s-a stabilit în România în urmă cu circa 14 ani, cel mai cunoscut proiect al său fiind TELUS International Europe (companie cunoscută anterior sub denumirea de CallPoint). Ultimul său proiect de succes a fost fenix.eco, start-up local fondat anul trecut, specializat în vânzarea de smartphone-uri recondiționate prin intermediul magazinelor și al segmentului business-to-business, care a fost cumpărat de Recommerce Group, unul dintre cei mai mari jucători în domeniul smartphone-urilor recondiționate din Europa, cu operațiuni în 24 de țări și afaceri de peste 50 mil. euro la finalul anului trecut. În primul său an de activitate, 2020, fenix.eco a ajuns la afaceri de 1,2 mil. lei.

În cadrul aplicației bonapp.eco, disponibilă pe iOS și Android, utilizatorii pot achiziționa deja cu cardul alimente dintr-o rețea de 35 de afaceri afiliate din București – supermarketuri, hipermarketuri, restaurante, magazine, brutării, cafenele și hoteluri. Printre primii parteneri care s-au alăturat rețelei bonapp.eco din București se numără Accor, Cora, foodpanda, PENNY România, Starbucks și Up (anterior denumită Chèque-Déjeuner), urmând ca până la finalul anului să fie anunțate și alte parteneriate.

Lansarea în alte orașe din România este planificată pentru primul trimestru din 2022, în timp ce extinderea în alte țări din regiune va începe în al doilea trimestru al anului viitor.

„Credem că această aplicație va funcționa foarte bine pe piața din România, deoarece consumatorii pot economisi sume substanțiale de bani cumpărând produse de calitate, în timp ce retailerii pot avea venitru suplimentare, în loc să arunce mâncarea. În plus, mă aștept ca inflația să crească mult în 2022, ca atare va fi mult mai atractiv pentru condumatori să aibă posibilitatea de a cumpăra alimente la prețuri reduse. Românii cheltuiesc 40% din bugetul lor pe mâncare și băutură, în timp ce francezii doar 10%”, a precizat Grégoire Vigroux.

Echipa bonapp.eco estimează că aplicația are un potențial de piață de cinci milioane de utilizatori numai în România. Utilizatorul țintă locuiește în mediul urban, are cont bancar, își dorește să cumpere produse de calitate și, totodată, să economisească bani.

“Modelul nostru de business se bazează pe perceperea unui comision de 1,09 euro per tranzacție, valoarea medie a unei tranzacții fiind estimată la 5 euro”, a explicat el.

Businessuri similare, care au ca scop reducerea risipei de mâncare, funcționează foarte bine în străinătate, mai ales în Europa de Vest și în America de Nord.

“Start-up-ul Too Good To Go, lansat în 2015 în Copenhagen, este deja prezent în 20 de țări în care are în total 32 milioane de utilizatori. Însă, deși are success în acele țări Too Good To Go nu este prezent și în Europa de Sud-Est. Așadar, eu împreună cu partenerii mei am văzut această oportunitate de a acapara piața regională înainte să intre jucătorii străini. Alte start-up-uri cu model de business similar cu al nostrum sunt și Karma (Stockholm) și Phenix (Paris)”, a subliniat cofondatorul bonapp.eco.

Până acum, pe piața locală au mai fost lansate câteva aplicații similare, însă probabil nu la momentul oportun pentru a avea success.

„La nivel global se irosește 40% din cantitatea totală de alimente, conform World Wildlife Fund. Numai risipa de alimente este cauza pentru 10% din emisiile de gaze cu efect de seră, la nivel mondial. Pe lângă exacerbarea schimbărilor climatice, risipa alimentară provoacă pierderi semnificative retailerilor. În România, într-o țară în care mâncarea este scumpă, sunt aruncate anual 5 milioane de tone de alimente.”