Antreprenorul care nu va vinde niciodată. Ce spune Robert Șerban despre viitorul Gral Medical

“Politica și cultura noastră organizațională sunt diferite. Jucătorii mari sunt supermaketuri, iar eu sunt magazin specializat. De aceea, eu nu concurez cu ei.” Pe biroul lui Robert Șerban, situat în zona pieței Alba Iulia din București, stă, printre alte volume în copertă roșie, cartea “Marile Speranțe”. Din holul care duce spre biroul fondatorului Gral Medical se zărește curtea interioară de care se leagă speranțele de creștere a businessului pentru următorii ani. Șerban spune că nu și-a propus niciodată să ofere un pachet complet de servicii pacienților, ci a ales nișe pe care să acționeze în mod profesionist: analize de laborator, dializă și oncologie. “Supemarketurile le fac pe toate la un nivel acceptabil, eu ofer numai o bucată la un nivel mai înalt. Sunt și avantaje, și dezavantaje”, spune Șerban, cu trimitere la faptul că nici noul proiect al Gral Medical nu va ieși din acest tipar. Grupul Gral Medical a rulat afaceri de 15 milioane de euro anul trecut, în timp ce pentru 2012 și-a bugetat o cifră de afaceri de 18,5 milioane de euro.

Noul spital pe care soții Șerban vor să îl construiască vine “într-o logică a dezvoltării”, ideea pornind în 2009 ca urmare a cererii pacienților din ambulatoriu de a-și rezolva nevoile prin internare. Spitalul va fi construit în curtea clinicii din zona pieței Alba Iulia din București, alegerea fiind motivată de faptul că restul de facilități deja existente vor contribui la mai buna funcționare a unității. Investiția va fi de circa 40 de milioane de euro, iar spitalul va fi construit de către dezvoltatorul Bog’art, deținut de omul de afaceri Raul Doicescu, până la finalul anului 2013. Finanțarea proiectului s-a făcut din credite bancare oferite de Banca Europeană de Investiții, dar și din resurse proprii. “Nu poți face greșeala să pornești pe anumite specialități și apoi să schimbi brusc, de aceea spitalul va merge pe aceleași linii cu clinicile deja existente”, explică Șerban. În piață erorile persistă, iar investitorii care consideră că un aparat de RMN sau TC (computer tomograf) amplasat într-o clădire garantează succesul unei astfel de afaceri încă există. Spune că se uită în curtea concurenței doar când intră pe “felia” lui pentru că “supemarketurile se luptă între ele”. Cât despre viitor, nu se teme că marii operatori ar putea intra în ariile sale de acțiune, după ce au mizat ani la rând pe un pachet complet de servicii.

În condițiile în care sistemul public nu mai poate oferi ce le e necesar pacienților, cererea trebuie acoperită de operatorii privați, fie ei din România sau din străinătate. Șerban spune că bariera financiară sau cea legată de cunoașterea limbii îi țin pe mulți în țară, ei devenind clienții clinicilor private locale. Gral Medical deține în prezent 27 de puncte, care grupează clinici și laboratoare, șapte dintre ele fiind amplasate în capitală. Creșterea businessului a fost însă organică, fără achiziții din piață. Motivul îl enunță chiar Robert Șerban: “Trebuie să-ți asumi anumite părți slabe ale unei achiziții. Cea mai mare provocare e să faci două companii să funcționeze la fel, iar în prestarea de servicii e greu să schimbi mentalități”. Criza nu l-a ajutat să găsească locații mai ieftine pentru clinicile sale. Contrar așteptărilor, prețurile nu au scăzut, pentru că tarifele se stabilesc în București, iar mulți preferă să aștepte decât să închirieze. În afara capitalei, oferta de spații este și mai redusă, de aceea proprietarii de clădiri au ales să țină prețurile la fel de sus ca în anii buni ai economiei. Provincia diferă și la capitolul cererii din partea pacienților: nu doar tarifele sunt mai mici, ci și pretențiile și tipul de servicii oferite.

Cu toate planurile de dezvoltare în derulare, Șerban nu se gândește să iasă din afacere, deși primește “foarte multe oferte”. În anii trecuți, principalii operatori din piață, MedLife și Centrul Medical Unirea, devenit Regina Maria, au renunțat la pachete importante de acțiuni cedate unor fonduri de investiții străine. Antreprenorul susține însă că îi place ce face și nu înțelege ce ar câștiga din faptul că va avea la masă încă o persoană care să-i sugereze ce și cum ar trebui să procedeze: “M-am apucat de afaceri tocmai ca să nu-mi spună nimeni ce am de făcut, să fiu propriul meu stăpân”. Vorbește cu pasiune de intenția sa de a lăsa afacerea copiilor săi și susține cu tărie crezul său din toți acești ani, pe care ține să-l transmită cu fiecare ocazie mai departe: “Încercați să aveți antreprenori români, pentru că, dacă veți avea numai companii străine, veți munci numai pentru alții și veți ajunge să rămâneți cu mâna întinsă. O țară puternică are antreprenori puternici”. Șerban spune că va repeta convingerile sale de câte ori va fi necesar pentru că mulți au uitat cât de important e să păstrezi afacerile autohtone în actualul context economic.