Antreprenorul care face trei milioane de euro din afaceri cu statul vorbește despre valori

AȘA S-A PREZENTAT ANTREPRENORUL LA ÎNCEPUTUL INTERVENȚIEI SALE DE LA CONFERINȚELE UMANAGER, un proiect de susținere a eticii în afaceri dezvoltat de Steven van Groningen, Wargha Enayati, Silviu Hotăran și Septimiu Postelnicu. „Silviu (Hotăran – n.r.) a insistat mult să merg să vorbesc la acest eveniment, pentru că folosirea eticii în raport cu statul pare că nu cadrează în România.” Marcel Foca, acționar majoritar și director general al Intergraph Computer Services, insistă însă că se poate.

Discursul său pare desprins dintr-un manual de bună purtare. Vorbește despre valori, dar și despre creșterea calității vieții românilor prin servicii publice mai bune, despre nevoile reale ale societății, despre voluntariat social. Mediul de afaceri îl recomandă ca fiind o specie rară, un antreprenor care face afaceri cu statul fără a cunoaște culoarea foloaselor necuvenite.
„Am de urcat doi munți în viața asta: primul se numește «Jean Monnet», amândoi băieții mei învață acolo, iar al doilea se numește administrația publică; peste 90% dintre proiectele mele sunt cu statul”, spune Marcel Foca, din 1997 acționarul și managerul general al companiei Intergraph Computer Services (ICS), partenerul local al corporației americane Intergraph Corp. (SUA), lider de piață de peste 30 de ani în domeniul cartografierii și al tehnologiei geospațiale.

DOMENIUL PENTRU CARE LUCREAZĂ INGINERII DE LA INTERGRAPH PREDISPUNE LA BUSINESS CU STATUL, cele mai importante proiecte dezvoltate de companie fiind în relație directă cu instituții din administrația publică.

Printre proiectele livrate de Intergraph începând cu 1995 se numără lansarea primului oraș digital din România (Constanța, proiect făcut de Institutul de Geodezie, Fotogrammetrie, Cartografie și Organizarea Teritoriului pe baza echipamentelor, software-ului și asistenței tehnice livrate de Intergraph – 1995), un sistem informatic de gestionare a cadastrului minier pentru Compania Națională a Lignitului Oltenia – 1998, prima versiune a soluției de gestiune a drumurilor județene, în cadrul proiectului realizat la CJ Mureș – 2002, Map2Net – proiect geospațial pentru administrația publică locală, Primăria București – 2003, TEGIS pentru Transelectrica – 2004, „Maparea criminalității„ dezvoltat pentru Poliția Română – 2006 sau proiectul prin care Poliția Comunitară din Sibiu devine prima poliție comunitară „geospațială„ prin utilizarea unei soluții geospațiale de planificare, dispecerizare și monitorizare a echipajelor de intervenție realizate de ICS.

CAPETELE DE AFIȘ DIN PORTOFOLIUL COMPANIEI SUNT ÎNSĂ SISTEMUL NAȚIONAL DE RAPORTARE A INCIDENTELOR, proiectul de sectorizare geospațială pentru recensământul populației și al locuințelor din 2011 și R.E.L.U.A.T., un proiect care a fost nedrept de puțin mediatizat, dar care a schimbat modul de funcționare a sistemului. „Legea 2 din 1968 dădea o listă a localităților din fiecare județ din România, fără a menționa însă delimitarea lor teritorială, adică de unde până unde ține localitatea respectivă; până în 2011, delimitarea era la mica înțelegere între primării”, povestește Marcel Foca de unde a început munca pentru registrul electronic al limitelor unităților administrativ-teritoriale (R.E.L.U.A.T.). Cu alte cuvinte, spune antreprenorul, ceea ce am învățat noi la geografie ca fiind limitele orașelor din țară erau date „scoase din burtă„; atunci când manualele vor lua în calcul datele R.E.L.U.A.T., „copiii vor învăța lucruri corecte„. Deși a fost un proiect enorm ca volum de lucru, Marcel Foca spune că au alocat toate resursele necesare, indiferent de valoarea acestora, „deoarece este un proiect care va face istorie”.