Antreprenorul care conduce compania vândută americanilor este unul dintre cei mai mari angajatori din România

Dacă e să căutăm rapid termenul care îl definește pe Vladimir Sterescu, îi putem spune liniștiți „angajatorul“. Antreprenorul care în urmă cu nouă ani își vindea call-centerul EasyCall americanilor de la CGS, la rândul ei o companie antreprenorială, a devenit unul dintre marii angajatori locali; mai mult, se adresează cu precădere Generației Y, care se confruntă cu o rată îngrijorătoare a șomajului. Prezent la evenimentul „Meet the CEO“, Sterescu a pledat pentru industria de outsourcing, care oferă slujbe pentru circa 60.000 de oameni, a vorbit despre experiența sa personală, de antreprenor și de șef al unei companii importante de servicii, dar și despre 
ieșirea României din zona de low cost.

“Cred că trebuie să ieșim din zona low cost și cred că trebuie să susținem din ce în ce mai des că suntem o piață cu o forță de muncă educată, competentă să preia servicii din ce în ce mai complexe“, spune Vladimir Sterescu, rezumând în câteva rânduri ceea ce a fost un avantaj, dar și un blestem pentru angajatul român, definiția de forță de muncă ieftină. Și el trebuie să știe destul de bine, pentru că de aproape un deceniu lucrează într-o industrie competitivă, cu implicarea unui mare număr de oameni, industrie care ar trebui să își depășească percepția cvasigenerală de cenușăreasă a sectorului tehnologic.

În cazul CGS, când spunem număr mare de oameni, spunem aproape 3.000 de tineri de până în 30 de ani, în București, Brașov, Sibiu și Târgu Jiu, care lucrează pentru clienți mari companii din topul 500 Fortune. „Personalul este marea bătălie în industria de call center. Industria crește, iar pentru oamenii care sunt în industrie asta înseamnă oportunități de a se dezvolta, ceea ce își dorește și generația nouă. Este o generație care arde etape, care la interviu întreabă cum poate ajunge manager, și este foarte bine că vrea să ajungă manager și trebuie să ai un răspuns pentru el. Este o generație care comunică mai greu în mod direct, dar se descurcă foarte bine în social media și își extrage informație din online. Este o generație foarte bine documentată sau, dacă nu este, într-o oră are toate răspunsurile, pentru că fiecare este conectat cu 1.000 de prieteni.“ Iar faptul că tinerii lucrează pentru clienți din topul 500 Fortune, pentru cele mai mari companii din lume, care au standarde de la care pot învăța, este un avantaj inportant. Mai mult, un angajat poate trece la un alt client, care activează în altă industrie, așa că într-un timp relativ scurt se poate familiariza cu două industrii și cu două din cele mai mari companii din lume. „Ceea ce este fabulos pentru cineva de 27 – 29 de ani. Aceasta este zona în care trebuie să ne diferențiem și trebuie să speculăm momentul creșterii industriei, în care apar oportunități“, spune Sterescu.

Industria locală a outsourcingului intră într-o perioadă de rafinare, de evoluție. „În 2003 am început cu servicii de call center, iar ulterior am început să oferim servicii de suport tehnic, pentru telefoane mobile, pentru laptopuri sau pentru anumite produse software specifice unor companii. Dacă ne uităm la marii jucători, Genpact, Accenture sau IBM, ei au adus aici suport pentru servicii financiare, legal, procurement, HR outsourcing. CGS oferă și servicii financiare și, dacă te uiți pe o piramidă a activităților de suport, call centerul este undeva jos, iar noi trebuie să începem să urcăm, să ne diferențiem cât mai mult și să oferim cât mai multe astfel de servicii specializate. În București sau în Cluj nu se va mai vorbi, în scurt timp, de piață low cost. Dacă spui că omul meu are cunoștințe financiare, bancare, are o experiență în banking de câțiva ani și poate să facă activități de contabilitate, de exemplu, în mai multe limbi străine, nu mai ești în zona low cost, ești într-o zonă a specialiștilor. Acolo cred că este secretul de creștere.  Dar mesajul trebuie să fie unitar, toți cei din industria de outsourcing din România trebuie să avem acest mesaj: „Noi nu suntem piață low cost“. Până acum modelul de vânzare pentru serviciile noastre în exterior era foarte simplu: veniți în România, avem salarii mici și forță de muncă educată care știe limbi străine. Eldorado! Nu mai e chiar așa, trebuiesc atrase și activități mai complexe, chiar dacă volumele sunt mai mici“, spune șeful CGS.

Acest paragraf nu ar fi complet fără o statistică relevantă: în 2013, în Uniunea Europeană, 23,4% dintre tinerii sub 25 de ani erau șomeri, ajungându-se, conform Eurostat, până la 58,3% în cazul tinerilor greci sau 55,5% pentru spanioli. În România șomajul în rândul tinerilor este 23,6%, în Bulgaria 28,4%, iar în Ungaria 27,2%. 57,7% dintre tinerii europeni de 15 – 24 de ani erau, în 2013, inactivi; asta înseamnă 32,6 milioane de persoane. Sigur, în cele mai multe dintre cazuri inactivitatea înseamnă de fapt continuarea studiilor sau alte responsabilități sociale sau familiale, dar există totuși 5,6 milioane de tineri europeni care își caută și nu își găsesc un loc de muncă, determinând presa și observatorii sociali să vorbească despre „generația pierdută“ a Europei.