Animalele fantastice din Europa, sub lupă. Situația unicornilor de pe bătrânul continent

În Canada aceste companii se numesc narvali, iar în piață au apărut și referiri la așa numiții decacorni, adică cele 21 de start-up-uri care au ajuns la 10 miliarde de dolari, sau hectocorni, companii care au ajuns la 100 de miliarde de dolari; clubul unicornilor se aglomerează în fiecare an. Numărul și tipul unicornilor variază în funcție de poziționarea pe glob. Dacă în SUA „visul american“ susține inițiativa antreprenorială, în Europa acest spirit încă nu este foarte bine reprezentat, dar situația pare a se îmbunătăți.

Cei mai mulți unicorni apar în Statele Unite, care reunește 61% dintre companiile de peste un miliard de dolari. Asia vine puternic din urmă, cu 26%. Companiile asiatice cresc mai repede, în doar cinci ani, spre deosebire de restul lumii, unde media este de șase ani. În continuare cea mai mare fermă de unicorni rămâne Silicon Valley, urmată de alte trei orașe americane, New York, Los Angeles și Boston. Tel Aviv este principalul ecosistem pentru start-up-uri din afara SUA, urmat de Londra (locul 6), iar următorul oraș european este Berlin (locul 9) și de pe continentul asiatic apare Singapore, care crește vertiginos (a urcat șapte poziții și a ajuns pe locul 10), arăta Business Magazin într-un articol recent.

Iar dacă la nivelul întregului glob numărul unicornilor este în scădere, în Europa tendința este diametral opusă. În momentul de față, pe bătrânul continent se află 47 de astfel de firme, dintre care 11 se adresează companiilor (enterprise) și restul de 36 clienților individuali, conform unui raport detaliat realizat de banca de investiții GP Bullhound despre situația unicornilor din Europa în 2016. În ultimul an, trei companii au părăsit acest club select; în schimb, au intrat zece (două din domeniul realității virtuale/augumentate), iar evaluarea, în medie, este de 2,8 miliarde de dolari și randamentul capitalului investit este de 55 de ori.

Mai mult, aproape două treimi (60%) dintre afacerile analizate de către GP Bullhound sunt profitabile. Un alt element interesant este faptul că, în Statele Unite, companiile de tehnologie sunt, în medie, cotate la o valoare de 46 de ori mai mare decât venitul produs. În Europa, acest număr scade considerabil, la 18 ori; reprezentanții GP Bullhound cred că evaluările companiilor din Europa sunt mult mai realiste. În document se mai menționează faptul că, în medie, un unicorn european generează venituri de 315 milioane de dolari, pe când unul american produce doar 129 de milioane de dolari. Cu toate acestea unicornii devin mai greu de „hrănit“; în medie, capitalul obținut a urcat la 145 milioane de dolari față de 140 de milioane, anul trecut.

„Cred cu tărie că există un ecosistem propice pentru companiile menționate în acest raport pentru a crește și mai mult și să ajungă la evaluări de 10 miliarde de dolari în următorii ani și chiar la evaluări de 100 miliarde de dolari în viitor“, spune Manish Madhvani, cofondator și managing partner al GP Bullhound.

Din cele zece companii care au au intrat în clubul unicornilor în 2016, iar HelloFresh este compania care a obținut cea mai mare evaluare (2,9 miliarde de dolari). HelloFresh este un start-up care livrează clienților ingrediente proporționate pentru ca aceștia să-și prepare mesele fără bătăi de cap. Compania a fost înființată în 2011 în Berlin, iar acum are activități pe șapte piețe; livrează peste 4 milioane de porții pe lună în SUA, Marea Britanie, Olanda, Austria, Australia, Germania și Belgia și au avut venituri de 70 milioane de euro în 2014, potrivit presei străine.

O tendință interesantă observată de GP Bullhound este faptul că foarte multe dintre creșterile acestor companii au fost realizate prin achiziții: peste 80% dintre unicorni au cumpărat, de la înființare, alte companii; de fapt 62% dintre ele au dobândit statutul de unicorn după ce au realizat o achiziție.

În 2015 mai mulți investitori previzionau că start-up-urile din zona fintech (tehnologie financiară) vor crește foarte mult anul acesta, însă această așteptare nu s-a dovedit a fi adevărată. În prezent, 13% din unicorni vin din acest subdomeniu și companiile din eCommerce (19%) și marketplace (19%) profită de numărul mare de potențiali clienți de pe continent și cresc mult. Totuși, companiile care produc software încă se află în top (26% dintre unicorni).

Cine finanțează astfel de companii? Mai multe tipuri de investitori și fonduri. Unele fonduri investesc puțin dar în mai multe companii, altele țintesc o anumită firmă pe care o finanțează masiv. Fiecare are strategia sa. Unele se dovedesc a avea succes, altele nu. Astfel, apar fonduri precum Sequoia Capital, care are în portofoliu 37 de unicorni, sau Accel Partners și Andressen Horowitz cu câte 28 de astfel de companii. În Europa, Index Ventures conduce topul cu 11 unicorni în portofoliu, apoi Baillie Gifford cu șapte, iar GP Bullhoud, care a realizat această cercetare, a investit până acum în trei astfel de companii.

În momentul de față, Londra este capitala inorogilor din Europa, urmată îndeaproape de Berlin; situația s-ar putea schimba în următorii ani din cauza ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană. Germania va avea un rol și mai important în UE și același lucru este de așteptat și pentru start-up-urile din domeniul tehnologiei. „Ne așteptăm la o scădere semnificativă a înregistrărilor de firme în Londra în favoarea Berlinului, precum și un aflux de start-up-uri de succes din Londra. Acest lucru va fi valabil în special pentru start-up-urile din sectorul fintech“, a spus Christoph Gerlinger, CEO al German Startups Group, asociație a start-up-urilor din Germania.

Un alt element care ar putea alimenta creșterea numărului de unicorni „stabiliți“ la Berlin este toleranța pe care capitala germană o arată imigranților, spre deosebire de Marea Britanie. Oamenii talentați din tehnologie ar putea fi integrați mult mai repede de către Germania, care nu va avea regulile complicate pe care Marea Britanie le va aplica. În prezent, 33% dintre angajații din start-up-urile germane sunt străini, potrivit Deutsche Startup Monitor. Cu toate acestea, schimbarea nu se va face peste noapte având în vedere că Marea Britanie ar urma să părăsească UE abia peste doi ani.