ANALIZĂ. Ucrainenii au trecut și „granița businessului” în România: Construcțiile, energia sau producția de ciocolată sunt câteva dintre domeniile pe care au pariat

Automagistral-Pivden, s-a înscris la licitațiile pentru realizarea celor trei loturi din autostrada Bacău-Pașcani.

DTEK Renewables International a devenit partenerul clujenilor de la Finas Group, cu scopul de a dezvolta pe termen mediu proiecte regenerabile de 150 mil. euro.

Brandul de ciocolată Roshen, produs de compania fostului președinte Petro Poroșenko, a făcut afaceri de 34 mil. euro în 2021 în România.

Condițiile avantajoase de pe piața locală, mai ales prin raport cu zbuciumul militar de la ei de acasă, i-au făcut pe mai mulți oameni de afaceri ucraineni să găsească în România o oază ofertantă de business. Fie că este vorba despre vânzări de ciocolată, despre construcții de autostrăzi sau despre investiții în energie regenerabilă, companiile ucrainene au ales să parieze pe potențialul pe care îl găsesc în România.

În construcții, s-a remarcat recent Automagistral-Pivden, o companie din Ucraina care a realizat mai multe lucrări de infrastructură în țara-vecină și care se află în căutare de contracte și în România, figurând, în anunțurile CNAIR (Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere), ca fiind înscrisă la licitațiile pentru realizarea celor trei loturi din autostrada Bacău-Pașcani.

Astfel, compania apare înscrisă pe listă pentru fiecare dintre loturile Săucești (jud. Bacău) – Trifești (jud. Neamț), de 30,3 km, Trifești (jud. Neamț) – Gherăești (jud. Neamț), de 18,9 km, și Mircești (jud. Iași) – Pașcani (jud. Iași), de 28,1 km. Câștigătorii licitațiilor, la care s-au înscris și companii din România și Turcia, nu au fost încă anunțați.

Automagistral-Pivden și-a înce­put activitatea în anul 2004, cu doar câteva zeci de angajați și puține e­chipamente. Compania are experien­ță în construirea de autostrăzi, men­tenanța lor și alte proiecte rutiere. În 2020, și-a creat o divizie de construcții de poduri, iar pe parcursul anului trecut a restaurat peste 40 de astfel de obiective și a lucrat la întreținerea a peste 6.500 de kilometri de drumuri, de pe tot teritoriul Ucrainei, având însă lucrări și în Republica Moldova. Compania, cu sediul în Odesa, se ocupă și de producția de asfalt.

În Ucraina, Automagistral-Pivden este unul dintre constructorii cei mai activi în realizarea infrastructurii rutiere, alături de alte trei firme adjudecându-și 40% din licitațiile organizate din martie 2020 până la începutul acestui an, în contextul unui amplu program de refacere a infrastructurii început de Ucraina înaintea declanșării războiului. Aceeași companie a fost subcontractată și pentru construirea unei piste pe aeroportul Odesa.

Oleksandr Boiko, cel care deține compania Automagistral-Pivden, este, potrivit presei ucrainene, un apropiat al președintelui Volodimir Zelensky. Oleksandr Boiko are businessuri și în domeniul imobiliarelor, iar la începutul acestui an a cumpărat o clădire deținută de Banca Națională a Ucrainei în schimbul a circa 11 milioane de euro.

Energia este un alt domeniu în care ucrainenii au văzut o oportunitate pentru a face business în România. Astfel, recent, DTEK Renewables International, companie deținută de Rinat Ahmetov, a devenit partenerul Finas Group, companie clujeană care operează și pe piața de energie verde, intenția celor două entități fiind de a dezvolta pe termen mediu proiecte regenerabile de 150 de milioane de euro, după cum au anunțat cele două părți.

DTEK Renewables International administrează un portofoliu de energie verde de 950 MW în Ucraina, solar și eolian, compania lansând în 2019 o emisiune de obligațiuni de 325 de milioane de euro, cu termen de cinci ani. Emisiunea de obligațiuni a fost intermediată de Raiffeisen Bank și Renaissance Capital, bancă de investiții rusească concentrată pe piețele emergente și de frontieră. DTEK Renewables face parte din holdingul SCM, deținut de Ahmetov, care are businessuri în minerit, media, real estate, transporturi și agricultură.

Și apetitul pentru ciocolată a fost o nișă pentru oamenii de afaceri ucraineni, cea mai bună dovadă fiind creșterea spectaculoasă pe care a obținut-o pe piața locală brandul Roshen, produs de compania cu același nume controlată de miliardarul ucrainian Petro Poroșenko. Producătorul a intrat în topul celor mai vândute branduri de ciocolată și dulciuri pe bază de ciocolată din punct de vedere al vânzărilor în valoare, situându-se pe locul trei într-un top realizat de compania de cercetare de piață Euromonitor. Primele locuri pe podium sunt completate de Milka și Kinder, branduri cu o istorie mult mai mare decât Roshen, inclusiv pe piața românească.

În 2021, compania Roshen One, parte din grupul internațional Roshen, a avut o cifră de afaceri de 167,9 milioane de lei (circa 34 mil. euro), în creștere cu 36% față de anul precedent, conform datelor de la Ministerul de Finanțe.

Poroșenko a început în anii ‘90 să cumpere fabrici de ciocolată din Ucraina, Rusia, Lituania și Ungaria, pe care le-a organizat în grupul Roshen. Astfel, Roshen este un brand relativ tânăr pe piața de ciocolată. Petro Poroșenko este supranumit „regele ciocolatei”, iar averea lui era estimată în 2021 de revista internațională Forbes la 1,6 miliarde de euro. El a fost președinte al Ucrainiei în perioada 2014-2019, dar nu a fost votat pentru al doilea mandat.

Creșterea interesului țărilor europene pentru piața din România se vede și în alte investiții recent anunțate, tot în contextul războiului de la granița României. De pildă, compania finlandeză Nokian Renkaat Oyj a ales orașul Oradea pentru o investiție de 650 de milioane de euro într-o fabrică nouă de anvelope. Decizia a venit ca urmare a încetării activității companiei din Rusia după izbucnirea războiului din Ucraina, astfel că operațiunile Nokian din Rusia au fost vândute către operatorul local de petrol Tatneft în schimbul sumei de 400 mil. euro.

Noua fabrică urmează să fie construită la Oradea, iar motivul pentru care compania a ales nord-vestul României este apropierea față de Europa Centrală, precum și disponibilitatea energiei verzi din zonă, scopul fiind ca aceasta să fie prima fabrică fără emisii de carbon.

Interesul pentru România a crescut mult odată cu războiul de la graniță, iar exemplele amintite sunt numai câteva argumente în acest sens.

„Putem atrage investitorii străini prin potențialul de a deveni hub regional pentru țări ca Bulgaria, Grecia, Ungaria, Moldova, Ucraina. Poziționarea geografică este un avantaj”, spunea recent, la emisiunea online ZF Logistica businessului, Laurențiu Duică, managing partner și cofondator al Winstone Real Estate Services.

Cu o infrastructură mai dezvoltată și un mediu de business predictibil, fără surprize de la o zi la alta, potențialul României ar fi chiar și mai mare, a mai spus el.

Schimburile comerciale ale României cu Ucraina au fost foarte mici în 2021, prin comparație cu relațiile comerciale ale României cu alți vecini. România a exportat bunuri în valoare de 700 de mil. de euro în Ucraina, în vreme ce valoarea importurilor din aceeași țară a fost de 1,3 mld. de euro, deci raporturi comerciale de 2 mld. de euro, față de schimburi de bunuri de aproape 7 mld. de euro cu Bulgaria, potrivit datelor Institutului Național de Statistică. În primele cinci luni ale anului 2022 însă, România a avut schimburi comerciale (exporturi și importuri) de un miliard de euro cu Ucraina, în creștere cu 20% față de perioada similară a anului trecut.