ANALIZĂ: Noua Comisie Europeană are o agendă economică încărcată

Echipa prezidată de către Jean-Claude Juncker intră în funcțiune sâmbătă. Însă își va începe activitatea de luni. Dosarele nu lipsesc, de la criza din Ucraina și până la negocierile comerciale cu Statele Unite. Dar prioritatea afișată de către Juncker este relansarea creșterii economice și a creării de locuri de muncă.

“Lunile viitoare vor fi extrem de grele, cu previziunile Comisiei, avizarea diverselor bugete pentru noiembrie și pregătirea planului de investiții”, subliniază Pierre Moscovici, însărcinat cu portofoliul Afacerilor Economice.

El urmează să prezinte încă de marți noile previziuni economice ale Comisiei și să ia act de slăbiciunea economiei în Zona Euro. Acest exercițiu va avea, din nou, semnificația unui important examn oral, după audierea în Parlamentul European (PE), unde a fost criticat, unii îndoindu-se de capacitatea fostului ministru francez al Finanțelor de a judeca cu neutralitate situația din țara sa.

Terenul a fost dominat de către predecesorul său, finlandezul Jyrki Katainen. El a decis săptămâna aceasta să nu respingă niciun proiect de buget din Zona Euro. Franța și Italia au scăpat de un scenariu extrem de umilitor, chiar dacă dosarul nu este închis.

Comisia nu a exclus că ar putea să ceară “măsuri suplimentare” de reducere a deficitelor anumitor state membre, amenințând inclusiv cu aplicarea unor amenzi în cazul nerespectării regulilor, o adevărată sabie a lui Damocles pentru Franța, care ar urma să-și aducă deficitul public sub pragul de 3% abia până în 2017, cu încă doi ani întârziere.

Examinarea aprofundată a bugetelor urmează să aibă loc la jumătatea lui noiembrie, înaintea reuniunii Zonei Euro special consacrate acestui dosar la sfârșitul lunii.

– O promisiune și multe întrebări

Cel mai mare dosar al Comisiei Juncker este fără îndoială planul masiv de investiții, în valoare de 300 de miliarde de euro, destinat relansării creării de locuri de mună și economiei, aflate în pană pe tot continentul. “Este urgent”, a subliniat în PE Jean-Claude Juncker, noul președinte al Comisiei, care s-a angajat să-l prezinte până la Crăciun.

Ideea este să se avanseze repede, iar rezultatele să fie mai bune decât ale “Pactului pentru creștre economică” în valoare de 120 de miliarde de euro, lansat în 2012, care și-a arătat rapid limitele. Pentru accelerarea ritmului, Parisul și Berlinul mizează pe poziții comune, pe care cele două capitale vor să le prezinte la începutul lui decembrie.

Însă conturul planului rămâne extrem de ambiguu: originea fondurilor și repartizarea efortului între sectoarele public și privat nu este reglementat, iar Berlinul refuză să semneze cecuri pentru stimularea activității. “Ni s-a confirmat că va exista un plan cu noi resurse publice, însoțit de investiții private”, dădeau asigurări socialiștii din cadrul PE, la începutul lui octombrie.

Juncker insista săptămâna trecută asupra faptului “acest pachet nu poate să fie finanțat prin deficite extinse”, îndemnând sectorul privat să participe la efort, alături de fonfurile publice.

Pentru moment există o singură certitudine: Banca Europeană pentru Investiții (BEI) urmează să contribuie. “Pivotul este necesar să fie BEI, dar va fi necesar să-și asume riscuri reale, cu pârghii reale. O creștere de capital ar putea servi la maximizarea efectului de pârgie”, apreciază un diplomat european, care intenționează să trezească instituția, percepută adesea ca o “frumoasă adormită”.

Altă ideea a fost îndepărtată deja, în urma refuzului Germaniei, și anume recurgerea la Mecanismul European de Stabilitate (MES), fondul de salvare al Zonei Euro, care are o capacitate de împrumut de 500 de miliarde de euro, dintre care în prezent sunt disponibile 450.

Planul de investiții urmează să constituie punctul culminant al summitului european de la sfârșitul anului, prevăzut în perioads 18-19 decembrie.