ANALIZĂ: Lista neagră a achizițiilor publice din România, utilă și dorită, dar inexistentă

 În actualul exercițiu financiar european autoritățile publice, contractante de fonduri structurale și nu numai, vor folosi aceleași practici vechi de verificare a aplicanților care vor câștiga procedurile de achiziții publice, ceea ce va duce, în opinia specialiștilor în achiziții publice, probabil, la noi cazuri de corupție și fraudă.

Din motive încă necunoscute, instituțiile publice din România nu vor folosi, în perioada imediat următoare, cel mai eficient instrument recunoscut în combaterea și prevenirea fraudării banilor publici: lista neagră a achizitorilor, așa numitul ”blacklist”, un document stipulat în actele normative adoptate de România și care ar trebui să conțină numele firmelor care au făcut probleme de-a lungul timpului.

Nu sunt puse în discuție cazurile penale, în care s-au pronunțat instanțele, cazuri la care au acces toți factorii de decizie și pe care chiar ghidurile de finanțare le exclud dacă s-au soldat cu o condamnare, ci vorbim despre probleme ca deturnarea de fonduri, nerespectarea termenelor din contractele încheiate cu autoritățile, tergiversarea lucrărilor sau căpușarea banilor bugetați către firme recunoscute neoficial ca făcând parte dintr-un consorțiu abonat la fondurile publice.

Se întâmplă acest fenomen în contextul în care noul cadru legislativ european a inclus directive care garantează că toți actorii economici din UE au acces efectiv și nediscriminatoriu la piață și are ca “obiectiv principal simplificarea și flexibilizarea normelor și procedurilor existente, pentru a crește eficiența procesului de achiziții publice”, potrivit Agenției Naționale pentru Achiziții Publice (ANAP).

Cititi mai multe pe www.mediafax.ro