Analiză: în ce stadiu se află industria dezvoltării de jocuri video din România și care sunt perspectivele

Jocurile elementare, la care aveau acces doar cei cu computere foarte scumpe, țin de un trecut (care pare foarte) îndepărtat. Industria a prins contur în anii 1970; astăzi, milioane de copii și adulți se aventurează în lumi virtuale, rezolvă puzzle-uri, salvezează prințese și înving răufăcători pe PC-uri, smartphone-uri sau console.

Industria dezvoltării de jocuri video va ajunge la o valoare estimată de peste 97 miliarde de euro anul acesta la nivel mondial, ceea ce înseamnă un avans de 7,8% față de 2016. Firma de cercetare de piață specializată pe gamining Newzoo anticipează că piața va crește cu o rată de 6,2% până în 2020, atingând o valoare de 114,6 miliarde de euro. Asia-Pacific este cea mai mare regiune, China fiind cea mai mare piață a dezvoltărilor de jocuri video, cu o valoare estimată de 24,5 miliarde de euro în 2017.

Segmentul cel mai profitabil este cel dedicat mobilelor: dezvoltatorii de jocuri pentru smartphone-uri și tablete vor genera venituri de 41,1 miliarde de euro, adică 42% din totalul pieței. Jocurile video destinate consolelor vor genera anul acesta venituri de 29,8 miliarde de euro (31% din piață), iar PC-ul 26,2 miliarde de euro (27%).

Abilitățile tehnice ale românilor au atras de-a lungul anilor foarte multe companii IT internaționale, inclusiv pe segmentul de dezvoltare a jocurilor video. Printre primele și cele mai importante sunt subsidiarele Ubisoft și Electronic Arts. Compania franceză Ubisoft este una dintre cele mai vechi pe plan local, venind în România la puțin timp după Revoluție, în 1992; Electronics Arts a înființat o subsidiară pe plan local în 2005 cu divizia de jocuri pentru telefoane EA Mobile.

Peisajul dezvoltatorilor de jocuri pe vremea aceea era populat de subsidiare ale companiilor internaționale; acum numărul actorilor este mai mare și reunește deopotrivă companii mari precum și studiouri mici, cu trei-patru angajați, care produc jocuri video pentru piața locală, dar în special pentru alte piețe; veniturile generate sunt de ordinul milioanelor de euro. ”Industria jocurilor video este una dintre cele mai dinamice și este în continuă creștere. Avansul pieței de jocuri mobile și faptul că dispozitivele sunt tot mai accesibile au dus la o democratizare a jocurilor video. Tot mai mulți oameni au acces la ele și au descoperit o pasiune pentru jocurile casual – de la copii până la seniori“, spune Sebastien Delen, managing director la Ubisoft București.

Cei mai mare cinci dezvoltatori de jocuri video de pe piața locală – Ubisoft, Electronic Arts Games, Gameloft, Amber Studio și King – au avut afaceri cumulate de 459,1 mil. lei (100,3 mil. euro) în 2016, mai mult cu 6,7% față de 2015, conform calculelor realizate pe baza datelor publicate pe site-ul Ministerul Finanțelor. Per total, în 2016, veniturile studiourilor din România au ajuns la 112 milioane de dolari, spune Sebastien Delen, care citează raportul Newzoo, adăugând că ”industria jocurilor video este în continuă creștere“.

Și profitabilitatea celor cinci studiouri a avansat în 2016, profitul net cumulat ajungând la 28,5 milioane de lei (6,2 mil. euro), un plus de 46%, ritm de două ori mai alert față de cel înregistrat în 2015 comparativ cu 2014. ”Trecem printr-o metamorfoză. Până de curând, eram priviți ca India Europei, pentru că ofeream servicii pe bani puțini, dar în ultimii ani am reușit să schimbăm această percepție, crescând nivelul serviciilor și al costurilor. Intrăm într-o zonă de normalitate“, spune Dragoș Hâncu, fondator al Amber Studio, cel mai mare studio independent de jocuri din România. Tot el adaugă: ”Tendința naturală este ca afacerile studiourilor să crească. Facem parte dintr-o piață globală în expansiune. Creșterea poate fi spectaculoasă dacă acest trend este susținut de legislație și educație“. Veniturile sunt generate de proiecte de dezvoltare pentru piața externă, în general; doar o mică parte din vânzările acestora provin din livrările de pe piața din România.

Compania franceză Ubisoft a avut anul trecut cea mai mare cifră de afaceri pe plan local – 168,4 milioane de lei (36,8 mil. euro), cu un avans de 14,8% față de 2015; profitul net a crescut cu 68,9%, ajungând la 9,8 milioane de lei (2,1 mil. euro). Următorul în topul firmelor de profil este Electronic Arts, cu afaceri de 145,4 mil. lei (31,7 mil. euro) în 2016, mai mari cu 9,1% față de 2015; profitul de anul trecut s-a plasat la 9,9 milioane de lei (2,2 mil euro). Locul trei este ocupat de Gameloft, cu afaceri de 105 milioane de lei (22,9 mil. euro) și profit de 4,2 milioane de lei (0,9 mil. euro). ”Este foarte important însă de menționat că în România sunt studiouri de dezvoltare și nu de business, iar vânzările de jocuri se fac prin distribuitori autorizați, și nu direct prin dezvoltatori“, spune Delen.

Amber Studio, cel mai mare studio de jocuri independent din România, a avut în 2016 o cifră de afaceri de 29,4 milioane de lei (6,4 mil. euro), mai mult cu 52,5% față de 2015; în același interval, profitul a scăzut cu 11%, la 3,8 milioane de lei (0,8 mil. euro).

”Dacă până acum motorul de creștere au fost multinaționalele, ne așteptăm ca anul acesta și în viitor creșterea să vină mai degrabă din partea firmelor românești“, spune Cătălin Butnariu, general manager la Carbon, incubator de jocuri video, și președintele RGDA (Romanian Game Developers Association). El estimează că sunt cam 60-70 de firme mici în acest domeniu pe plan local și se așteaptă ca ”numărul de studiouri dezvoltatoare de jocuri din România să crească semnificativ în anii următori“. Un exemplu de firmă mică care se bucură de succes este studioul Killhouse Games, format din trei persoane și despre care Business Magazin a scris în urmă cu un an; ei au produs un joc numit Door Kickers și l-au vândut direct pe platforma online de jocuri video Steam. Afacerea celor trei a generat un profit net de 2,4 milioane de lei în 2015 și 1,4 milioane de lei în 2016, potrivit datelor disponibile pe site-ul Ministerului de Finanțe, la o cifră de afaceri de 3,2 milioane de lei în 2015, respectiv 2 milioane de lei anul trecut.

Un alt exemplu edificator este studioul de dezvoltare de jocuri video numit Those Awesome Guys, cu o cifră de afaceri de 4,3 milioane de lei și cu un profit de 2,8 milioane de lei în 2016, potrivit datelor de la Ministerul Finanțelor. Those Awesome Guys a fost înființat de Nicolae Berbece în 2012, iar în momentul de față echipa este formată din alți șase oameni, dintre care patru sunt străini, conform informațiilor disponibile pe site-ului dezvoltatorului. Jocul produs de ei se numește Move or Die și a fost lansat pe 21 ianuarie 2016 pe Steam. Până în prezent, jocul a obținut peste 4.200 de recenzii pozitive și 600 negative și a primit diferite premii, precum ”Cel mai bun multiplayer“ la Indie Prize Europe 2015. Așadar, un sigur joc a generat profit de milioane de lei pentru echipa din București.

Studioul de jocuri din București al companiei suedeze King, care de anul trecut este parte a gigantului american Activision Blizzard, a înregistrat în 2016 o cifră de afaceri de 10,9 mil. lei (2,4 mil. euro), în scădere cu 68% față de anul anterior. Profitul net al companiei din București s-a situat în 2016 la 0,82 mil. lei, în scădere cu 59% față de anul anterior, iar numărul mediu de angajați s-a redus aproape la jumătate, de la 92 în 2015, la 48 anul trecut. Scăderea se datorează faptului că studioul local s-a reprofilat într-unul exclusiv de QA (testare), iar astfel au dispărut departamentele de producție, creație și business analysis. în cadrul companiilor producătoare de jocuri lucrează în jur de 7.000 de persoane, adică 4,2% din totalul angajaților în IT din România, conform datelor Institutului Național de Statistică pentru anul 2015.

URMĂTORUL NIVEL. 

Andrei Lopată și-a început cariera la Ubisoft ca technical director încă de când era student, iar după ce a absolvit Universitatea Politehnica din București s-a alăturat celor de la Gameloft, unde a fost manager al studioului din București. A făcut un pas important în carieră în 2007, când a fost numit manager general al Vivendi Games; din 2012 a început dezvoltarea la Atypical Games.