ANALIZĂ: Elvețienii, chemați să se pronunțe din nou prin referendum asupra imigrației

Ei sunt chemați să spună “stop suprapopulării” de către Ecologie și Populație (Ecopop), o organizație care se prezintă ca “nonpartizană” și care vrea să limiteze soldul migratoriu anual al țării la 0,2% din populație (aproximativ 16.000 de persoane) și cere ca Elveția să aloce 10% din fondurile de ajutorare pentru dezvoltare unor măsuri de control al nașterilor în partea de sud.

“În ritmul în care betonăm peisajul în prezent – 1,1 metri pe secundă -, în 2050, dacă nu facem nimic, vom avea betonate” toate regiunile nemuntoase din Elveția, declară pentru AFP Anita Messere, membră a comitetului Ecopop.

Ea respinge acuzații de “xenofobie”. “Nu este o problemă de alteritate, este o problemă de nunmăr (…). Poluăm toți la fel, indiferent de naționalitate. Ține de nivelul de viață”, a subliniat ea.

Mediile economice, toate partidele politice, Guvernul și sindicatele s-au opus acestei inițiative și au denunțat un comitet “rasist”. Inclusiv dreapta populistă (UDC), care se află la originea votului împotriva imigrației de la 9 februarie, consideră inițiativa “excesivă”. Toți subliniază că funcționarea economiei, în care unele sectoare au o treime străini, va fi grav afectată în cazul unei victorii.

– Populiștii, activi pe rețele de socializare

Puțini susținători ai taberei “da” îndrăznesc să se exprime cu fața descoperită. Tabăra “da este mai puternică pe rețelele de socializare”, constată Claude Longchamp, care conduce Institutul de sondare gfs.bern. “Avem de-a face cu o nouă formă de populism, iar un nou lider nu mai este necesar”, subliniază el.

“Suntem deja suficient de numeroși. Trebuie să avem grijă de noi în loc să ne ocupăm de alții”, afirmă Luzi Hitz, în vârstă de 84 de ani, un fost cadru de conducere la Nestlé, mobilizat în media în apărarea ideii sale de Elveție.

Alții, ca Magrit Pfister, o interpretă pentru migranți la Berna, consideră că nivelul de trai a fost afectat de creșterea imigrației. “Nu mai avem prosperitatea dinainte”, spune ea cu regret, evocând perioada în care tatăl ei a putut să crească o familie de șase copii cu un singur salariu.

În schimb, în universități există temerea că, în cazul victoriei taberei “da”, Uniunea Europeană (UE) va retrage Elveția din sistemul de credite europene și de programe de schimb. “O victorie ar trimite un semnal extrem de negativ”, Elveția “s-a decredibilizat deja destul de mult la ultimele scrutine”, își exprimă îngrijorarea Cécile Genoud, o studentă la Relații Internaționale.

Ultimul sondaj gfm.bern relevă o tendință clară în favoarea respingerii inițiativei – 39% ar vota pentru, iar 56% împotrivă.

– Referendum pe tema anulării scutirilor fiscale acordate străinilor bogați

Și alt vot provoacă dezbatere. Elvețienii, chemați pentru prima dată la nivel federal să se pronunțe în legătură cu suprimarea scutirilor fiscale acordate străinilor bogați, ar urma să respingă, potrivit sondajelor, și această inițiativă apărată de stânga.

Aceste scutiri vizează 5.729 de milionari străini care preferă să plătească impozite în valoare de un miliard de franci elvețieni (830 de milioane de euro) în Elveția, în locul taxelor din țările lor de origine.

Alegătorii ar urma să respingă și o a treia inițiativă – “Salvarea aurului Elveției” – care ar obliga Banca Națională (BNS) să-și păstreze 20% din rezerve în aur. În prezent, aurul reprezintă 7% din rezerve.

Această inițiativă, denunțată de către BNS și Guvern, este foarte urmărită de piețele financiare, din cauza impactului pe care-l poate avea asupra prețului aurului pe piață.