ANALIZĂ: Cioloș ar putea deveni al 12-lea premier, în fruntea unor miniștri fără carnete de partid - FOTO

Dacian Cioloș ar putea marca marți, la votul de învestitură din Parlament, mai multe premiere. Cea mai importantă este faptul că ar putea ajunge în fruntea primul Guvern de după 1989 care este format exclusiv din oameni fără apartenență politică. Cioloș este însă al treilea premier fără carnet de partid, după Mugur Isărescu și Mihai Răzvan Ungureanu.

Cabinetul pe care l-a format Cioloș este al 18-lea al României, după cele două guverne Petre Roman (decembrie 1989 – octombrie 1991), Guvernul Stolojan (octombrie 1991 – noiembrie 1992), Guvernul Văcăroiu (noiembrie 1992 – decembrie 1996), Guvernul Ciorbea (decembrie 1996 – aprilie 1998), Guvernul Vasile (aprilie 1998 – decembrie 1999), Guvernul Isărescu (decembrie 1999 – decembrie 2000), Guvernul Năstase (decembrie 2000 – decembrie 2004), cele două guverne Tăriceanu (decembrie 2004 – decembrie 2008), cele două Guverne Boc (decembrie 2008 – februarie 2012), Guvernul Ungureanu (februarie 2012 – aprilie 2012) și cele patru guverne Ponta (mai 2012 – noiembrie 2015).

Între timp, România a mai avut și șase premieri interimari: Gavril Dejeu, Alexandru Athanasiu, Eugen Bejinariu, Cătălin Predoiu, Gabriel Oprea și Sorin Cîmpeanu.

Cioloș ar putea veni astfel cu premiera unui Guvern format exclusiv din tehnocrați și miniștri fără apartenență politică. Acest Cabinet va funcționa, cel mult, până la alegerile din toamna anului 2016, însă se află într-o situație fragilă din punct de vedere al susținerii parlamentare.

Guvernul Cioloș – format fără o majoritate clară și susținut condiționat

Cu excepția PNL, UDMR și a UNPR, restul partidelor parlamentare fie nu au luat încă o decizie cu privire la susținerea lui Dacian Cioloș, fie au anunțat clar că nu îl vor vota sau au pus condiții stricte pentru susținere. Astfel, PSD – partidul cu cel mai mare număr de parlamentari – a anunțat că va vota noul Cabinet, însă îl va supraveghea atent și orice “derapaj” va fi sancționat.

Social-democrații i-au prezentat lui Dacian Cioloș o serie de condiții la care PSD nu vrea să renunțe. Au condiționat sprijinul de continuarea măsurilor luate de Victor Ponta, dar și de menținerea ritmului de creștere economică. PSD este, de altfel, și cea mai mare amenințare la adresa Guvernului Cioloș, putând forma cel mai ușor o majoritate în jurul său pentru a iniția și chiar a trece o moțiune de cenzură.

Pe de altă parte, UDMR a anunțat că va lua o decizie oficială luni, în cadrul grupurilor parlamentare, însă propunerea președintelui Kelemen Hunor este de a vota Cabinetul. “Propunerea mea este susținerea pentru învestitură a Guvernului Cioloș, înainte de oricine, premierul desemnat merită un vot pozitiv și din partea noastră pentru a începe activitatea guvernamentală”, a spus Kelemen.

Au existat însă unele rezerve în UDMR față de noul Guvern. Liderii Uniunii s-au împotrivit și menținerii lui Bogdan Aurescu în Cabinet, dar s-au exprimat și împotriva propunerii pentru Ministerul Dezvoltării, Vasile Dâncu. Rămâne, astfel, neclară susținerea UDMR pe termen lung și cum vor reacționa liderii Uniunii pe viitor la proiectele noului Cabinet.

ALDE a anunțat clar că nu va susține acest Guvern, considerând “nedemocratică” formarea unui Executiv fără membri cu apartenență politică, deciși prin negociere.

UNPR, în schimb, a susținut că nu are nicio solicitare, parlamentarii formațiunii susținând propunerea președintelui Klaus Iohannis și, implicit, noul Guvern.

Astfel, Guvernul pe care îl formează Dacian Cioloș va trebui să negocieze fiecare măsură în parte în Parlament, premierul desemnat anunțând deja, în mai multe rânduri, că va veni în fața partidelor parlamentare de fiecare dată când inițiază proiecte majore.

Vasile Dâncu – fost ministru și lider PSD, ajuns tehnocrat în Guvernul Cioloș

Susținerea PSD a venit, pe lângă garanițiile privind proiectele fostului Cabinet Ponta, și ca urmare a cooptării în Executiv a lui Vasile Dâncu. Acesta a fost o propunere luată în discuție de către PSD chiar pentru funcția de prim-ministru în timpul primelor negocieri cu președintele Klaus Iohannis. Potrivit unor surse social-democrate, PSD nu intenționa să propună un nume la primele discuții cu președintele, însă l-ar fi nominalizat pe Dâncu în cazul în care Iohannis le cerea social-democraților o propunere de premier. Ulterior, numele lui Dâncu a fost avansat de către PSD în primele discuții cu premierul desemnat Dacian Cioloș.

Social-democrații au condiționat astfel susținerea de prezența lui Vasile Dâncu în Guvern, mai ales în fruntea unui minister de importanță, cum este Ministerul Dezvoltării – condus până în primăvară de Liviu Dragnea -, dar și de funcția de vicepremier. Vasile Dâncu, deși nu mai este membru PSD, a fost, ani la rând, una dintre figurile centrale ale partidului, ajuns chiar ministru în Cabinetul Năstase.

Numele lui Vasile Dâncu este strâns legat de “Grupul de la Cluj”, o aripă a PSD formată din lideri social-democrați din zona Ardealului, care au pus presiune pe partid în perioada în care președinte al României era Ion Iliescu și prim-ministru era Adrian Năstase. “Grupul” s-a impus în PSD informal începând cu anul 2000, când trei lideri din Transilvania au ajuns miniștri în Guvernul lui Adrian Năstase: Ioan Rus (ministru de Interne), Vasile Pușcaș (ministru delegat și negociator șef al României cu UE) și Vasile Dâncu (ministru al Informațiilor Publice). După ce PSD a pierdut puterea, în 2004, “Grupul” a devenit vizibil prin solicitările de reformă și desprinderea de epoca Iliescu. “Grupul de la Cluj” a fost cel care l-a susținut pe Mircea Geoană în lupta pentru preluarea șefiei PSD și înlăturarea lui Ion Iliescu din prima linie a partidului.

Vasile Dâncu a demisionat din PSD în 2010, după o carieră de peste 10 ani în partid, timp în care a fost ministru, parlamentar, vicepreședinte al partidului și europarlamentar. Retragerea lui Dâncu PSD începuse în 2008, când a renunțat la funcțiile politice și s-a concentrat pe activitatea sa profesională și academică.

Liviu Dragnea i-a cerut, în octombrie 2015, să revină în PSD, însă Dâncu nu a răspuns invitației, afirmând că poate fi de ajutor partidului și din afară.

Pe lângă prezența lui Dâncu în Guvernul Cioloș, Dragnea a mai avut o solicitare față de premierul desemnat: păstrarea în funcție a secretarilor de stat și a membrilor din eșalonul 2 și 3 din Guvern, respectiv experții și funcționarii numiți pe linie de partid, dar nu neapărat cu apartenență politică. Răspunsul lui Cioloș a fost unul evaziv: nu va proceda la “epurări” și la “schimbări de dragul schimbării”, însă toți angajații ministerelor vor trebui evaluați după criterii clare de performanță. Potrivit unor surse social-democrate, subiectul a fost abandonat în acest moment de către PSD, care va susține Guvernul, însă va urmări ce se întâmplă la nivelul ministerelor și își va ajusta politica față de Guvernul Cioloș în funcție de acțiunile premierului.

Cine sunt miniștrii lui Cioloș

Chiar și PSD, care a anunțat susținerea pentru Guvern, a precizat că decizia este doar o “recomandare” pentru parlamentarii săi, astfel încât nu va exista un vot imperativ din partea partidului. Unii social-democrați au declarat deja că nu vot vota Guvernul, din diferite motive. Surse social-democrate au declarat, pentru MEDIAFAX, că numărul unor astfel de cazuri poate crește, având în vedere că unii aleși PSD nu sunt de acord cu propunerile făcute în lista lui Dacian Cioloș. Motivul principal ar fi, potrivit surselor citate, că sunt nume necunoscute, dar și oameni fără experiență în administrația publică.

Cu excepția lui Vasile Dâncu și a lui Lazăr Comănescu, propunerile pentru Ministerul Dezvoltării și, respectiv, Ministerul de Externe, niciun alt membru propus al Guvernului nu a mai activat în cadrul vreunui Executiv ca ministru. Propunerea pentru Ministerul Agriculturii, Ichim Irimescu, este fost secretar de stat.

Guvernul Cioloș va fi format din 21 de membri. Aceștia sunt Lazăr Comănescu – ministrul Afacerilor Externe, Petre Tobă – ministrul Afacerilor Interne, Mihnea Ioan Motoc – ministrul Apărării Naționale, Vasile Dîncu – ministrul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Anca Dana Dragu Paliu – ministrul Finanțelor Publice, Costin Grigore Borc – ministrul Economiei, Comerțului și Turismului, Achim Irimescu – ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Victor Vlad Grigorescu – ministrul Energiei, Întreprinderilor Mici și Mijlocii și Mediului de Afaceri, Adrian Curaj – ministrul Educației Naționale și Cercetării Științifice, Vlad Alexandrescu – ministrul Culturii, Aura Carmen Răducu – ministrul Fondurilor Europene, Cristina Guseth – ministrul Justiției, Cristina Pașca Palmer – ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Claudia Ana Moarcăș – ministrul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, Marius-Raul Bostan – ministrul pentru Societatea Informațională, Patriciu Achimaș-Cadariu – ministrul Sănătății, Elisabeta Lipă – ministrul Tineretului și Sportului, Marian Dan Costescu – ministrul Transporturilor, Victoria-Violeta Alexandru – ministrul delegat pentru Dialog Social, Dan Stoenescu – ministrul delegat pentru Relațiile cu Românii de peste Hotare, Ciprian Bucur – ministrul delegat pentru Relația cu Parlamentul, Ioan Dragoș Tudorache – șeful Cancelariei primului ministru.

O parte a propunerilor vin din rândul experților români care au lucrat în cadrul instituțiilor europene de la Bruxelles, în timp ce alții sunt personalități din rândul unor ONG-uri sau instituții private.

În premieră, a fost format și un post de ministru delegat pentru consultare publică și dialog social (lărgind competențele fostului ministru delegat pentru Dialog Social), care va fi condus de Violeta Alexandru, în prezent director al Institutului pentru Politici Publice.

Primul nume retras din Guvern: Andrei Baciu, propus la Sănătate, fost fotomodel

Formarea Guvernului Cioloș a adus și primele probleme pentru premierul desemant. Acesta a fost nevoit să renunțe la Andrei Baciu, propunerea pentru Ministerul Sănătății, la doar câteva ore după nominalizare. Baciu a intrat imediat în atenția presei, ca urmare a vârstei sale – fiind cel mai tânăr ministru propus -, dar și ca urmare a fotografiilor apărute cu el în spațiul public. Despre Andrei Baciu, chirurgul de numai 29 de ani, s-a aflat că a fost fotomodel, prezentând lenjerie intimă.

După nominalizare, Baciu afirma că este onorat de propunere și că vrea să aplice în țară ceea ce a învățat în străinătate. Andrei Baciu are 29 de ani și este președintele Asociației SOS Drepturile Pacienților, iar din 2013 este fondator și președinte al Asociației Româno-Franceze de Chirurgie Cardiacă Pediatrică, precum și membru al Asociației Europene de Chirurgie Cardiacă și Toracică. Andrei Baciu este, din august 2015, și manager de proiect în cadrul campaniei “Drepturile Pacienților”, lansată împreună cu liberalul Cristian Bușoi, fost președinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.

Ca urmare a informațiilor și fotografiilor apărute în presă, cu privire la trecutul profesional al lui Andrei Baciu ca model, Dacian Cioloș l-a retras pe acesta, după numai câteva ore de la anunțul oficial. În locul său a fost propus Patriciu Achimaș-Cadariu, șeful Institutului Oncologic ”Prof. Dr. Ion Chiricuță” din Cluj-Napoca.

“Training” pentu miniștri înainte de audierile din comisii

Având în vedere lipsa de experiență a majorității celor propuși în funcții de ministru, noii membri ai Cabinetului vor avea parte, luni, de o “sesiune de pregătire” în vederea audierilor din comisiile de specialitate. Potrivit unor surse politice, aceștia vor trece printr-o scurtă sesiune de “training” la Parlament înainte de a fi audiați, pentru a afla cum decurg aceste proceduri parlamentare și la ce trebuie să se aștepte.

“Sunt oameni fără experiență politică, probabil vor avea emoții, va fi un proces lung”, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse politice, explicând motivul pentru care vor avea loc aceste discuții. Sesiunea de pregătire va fi una informală, doar pentru a-i obișnui pe noii miniștri cu privire la procesul audierilor.

Potrivit unor surse parlamentare, conducerea Camerei Deputaților și a Senatului va decide, luni, ca audierile să aibă loc într-o singură zi, astfel încât programul s-ar putea prelungi foarte mult.