Versiunea completă
Actualitate

ZF Power Summit 2020: România vrea să facă în patru ani ce n-a făcut în ultimii 20, să dubleze numărul locuințelor conectate la gaz metan

„Așteptăm OAT-urile (primă­riile de comune, orașe, consiliile locale și consiliile județene - n. red.) să acce­seze aceste fonduri euro­pene pentru a construi sau dezvolta rețelele de gaze din localități. Ministerul Energiei așteaptă proiecte“, a spus Virgil Popescu.

Alexandra Cepăreanu · 18 februarie 2020 · 28 min de citit

♦ Ministrul economiei Virgil Popescu a declarat tranșant ieri, la a noua ediție a ZF Power Summit, că România va face în patru ani ce n-a făcut în ultimii 20 de ani: să dubleze numărul locuințelor conectate la gaz metan. ♦ În acest moment doar 35% din cele 8,5 milioane de locuințe din România sunt conectate la gaz metan.

Ministrul economiei Virgil Popescu a declarat ieri în cadrul celei de-a noua ediții a evenimentului ZF Power Summit, în cea mai tran­șan­tă asumare făcută până acum de un oficial din energie, că în patru ani ponderea locuințelor conec­tate la gaz metan va crește de la 35% la 70%, din cele 8,5 milioane de lo­cuințe din România.

El spune că sunt deja fonduri  inițiale de la UE de200 mil. euro pentru aceste extinderi. Este cel mai puternic angajament luat vre­oda­tă de un oficial din energie pe tema dezvoltării distribuției de gaze naturale către casele românilor.

România are astăzi doar 35% din locuințe conectate la gaze, cu toate că este al patrulea producător de gaze din Uniunea Europeană, în timp ce Ungaria, care  nu are deloc gaze, are 98% din locuințe conectate la gaz.

Extinderea distribu­ției de gaze este necesară și pentru industrie. Ungaria are 100.000 de km de rețea de gaze, în timp ce România are doar 50.000 de kilometri.

„Așteptăm OAT-urile (primă­riile de comune, orașe, consiliile locale și consiliile județene – n. red.) să acce­seze aceste fonduri euro­pene pentru a construi sau dezvolta rețelele de gaze din localități. Ministerul Energiei așteaptă proiecte“, a spus Virgil Popescu.

Practic, primăriile vor dezvolta aceste rețele așa cum astăzi au companiile de apă și canal.

După explicațiile ministrului, rețelele care vor fi construite de primării se vor conecta direct în magistrala de transport a Transgaz.

Cea de-a noua ediție a ZF Power Summit este organizată cu sprijinul Engie,  Amerocap, MOL, NNDKP, Biriș-Goran, Blumenfield, CEZ Group, E.ON, Enel, Fondul Proprietatea, Ijdelea Mihăilescu, Hidroelectrica, Microsoft, Marsh, Nova Power & Gas, OMV Petrom, Photon Energy, Romgaz, Nuclearelectrica, SAP, Siemens, Transelectrica, Traduceri Champollion și XTAG.

Prima zi a ZF Power Summit 2020 a adus la masa discuțiilor 27 de speakeri – autorități, lideri de companii, avocați și consultanți – și mai bine de 250 de participanți activi, într-o dezbatere în care s-a discutat despre tranziția energetică, despre investiții în infrastructură, digitalizare, dar și despre planurile marilor companii privind dezvoltarea businessului în România.

„Lucrul care va avea cel mai mare impact este legat de tranziția energetică. La nivel global este acordul de la Paris. 99% dintre oamenii de știință consideră că schimbările climatice se datorează emisiilor de gaze care produc efect de seră. România se află sub media mondială, 3,8 tone, când media mondială este de 4,8 dioxid de carbon per capita“, a spus Răzvan Nicolescu, partener la Deloitte, lider pentru Europa Centrală responsabil de industria gazelor naturale, petrolului și produselor chimice.

El a explicat că există angajamente europene anunțate recent, iar dacă obiectivele UE în domeniul energiilor climatice s-ar realiza, ar fi nevoie de investiții de 7 trilioane de euro, potrivit calculelor Deloitte.

„Vorbim de 250 mld. euro investiții anuale. Bani care va trebui dați de cineva și încasați de altcineva. Întrebarea este cât de pregătită este industria din România să capitalizeze aceste oportunități. Cîte mașini electrice sau pe hidrogen producem în România, câte baterii?“ La rândul său, Corneliu Bodea, președintele Centrului Român al Energiei consideră că următoarea perioadă ar putea aduce presiune pe industrie, în contextul în care costul forței de muncă și al utilităților a început să crească.

„Industria în România este bazată astăzi pre­ponderent pe investiții străine, companii care stau aici, și datorită costului mult mai mic al energiei și al forței de muncă. Acest trend s-a modificat substanțial în cursul anului trecut, lucru care va pune o presiune pe industrie“, a spus Corneliu Bodea. Stabilitatea legislativă și un climat investițional prietenos reprezintă factori esențiali în dezvoltarea businessurilor, potrivit reprezentanților marilor companii prezenți la evenimentul organizat ieri de Ziarul Financiar.

„Noi vrem să dezvoltăm proiectul de la Marea Neagră pentru că este o oportunitate atât pentru noi, cât și pentru România. Vrem să mergem înainte cu acest proiect, dar avem nevoie de un cadru fiscal-legislativ care să ne încurajeze“, transmite Christina Verchere, CEO-ul OMV Petrom.

Și Anca Dragu, directorul general al E.ON România, consideră că este necesară pre­dictibili­tatea legislației pentru ca jucătorii din sec­torul energetic să își asume dezvoltarea și implementarea unor proiecte cu impact în do­meniu. „Avem nevoie de predictibilitate pentru a ne asuma proiecte. Resurse de finanțare sunt atât în România cât și la Bruxel­les. Este treaba companiilor să ajungă la finanțările de la Bruxelles, noi ne uităm cu interes la acest program pentru următoarea sesiune. Pentru finanțările din țară, este important dialogul cu mediul privat, dar dialogul trebuie să fie real, să fim întrebați ce putem face și noi. Sunt proiecte care vin din partea autorităților pentru care mediul privat nu găsește resurse.“

La rândul său, Eric Stab, președinte și CEO al Engie România, a adus în discuție același aspect, indicând necesitatea unui mediu mai sigur din punct de vedere al cadrului legislativ. „Credem în viitorul pieței energetice din România și în rolul pe care îl putem avea în procesul de transformare. Vrem un mediu mai puțin incert, sunt prea multe discuții și multă instabilitate. Anul acesta ne confruntăm cu un număr mare de provocări și ne-am dori să primim și soluții pentru ele. După cum știți, anul 2020 este un an important în ceea ce privește liberalizarea pieței de gaz natural. Din iulie 1,5 milioane de consumatori vor beneficia de prețuri libere.“

Legat de planurile de dezvoltare ale companiei, Camelia Ene, CEO & country chairman al MOL România, indică digita­lizarea, dezvoltarea rețelei și diversi­ficarea produselor din portofoliu ca principalele direcții de extindere a businessului.

„Avem 25 de ani în România. Ne uităm la ce urmează să se întâmple. Ne gândim la trei direcții majore de dezvoltare: digitalizarea proceselor interne și a interacțiunii cu partenerii și clienții, dezvoltarea rețelei și a conceptului fresh corner și diversificarea produselor și serviciilor din portofoliu“, spune  Camelia Ene.

Virgil Popescu, ministru al Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri

Eric Stab, președinte și CEO Engie România

Christina Verchere, CEO, OMV Petrom

Bogdan Badea, președinte directorat Hidroelectrica

Teodor Chirică, administrator Nuclearelectrica

Corneliu Bodea, președintele Centrului Român al Energiei

Ruxandra Bologa, partener, coordonator al practicii de Energie și Natural Resources a NNDKP

Ondrej Safar, director general CEZ România

Corina Popescu, director general Electrica

Johan Meyer, manager de portofoliu Fondul Proprietatea

Alexandru Teodorescu, CEO e-charge Renovatio

Virgil Ivan, director dispecer energetic național în cadrul Transelectrica

Camelia Ene, CEO & country chairman MOL România

Ana Ionașcu, senior executive enterprise accounts Microsoft 

Ciprian Gavriliu, partener servicii fiscale și juridice, Deloitte România, lider al serviciilor de consultanță pentru sectorul auto

Sorin Alecu, director strategie dezvoltare CE Oltenia

Alessio Menegazzo, director sustenabilitate și afaceri instituționale Enel România

Petru Rușeț, country division lead Siemens România

Carmencita Constantin, general manger, GE Power Infrastructure România

Radu Mustață, sales director, Marsh România

Anca Dragu, director general ajunct E.ON România 

Dana Dunel Stancu, liderul practicii de energie și resurse naturale din cadrul casei de avocatură Biriș Goran

Teofil Mureșan, președinte E-INFRA

Alexandru Roșu, partener Amerocap

Răzvan Nicolescu, partener Deloitte, lider pentru Europa Centrală responsabil de industria gazelor naturale, petrolului și produselor chimice

Carmen Neagu, strategy and business development counselor Energobit Group

Gabriela Stanciu, director general Blumenfield

Ce mai trebuie să citeşti