Vox populi. Ce vor electoratele din Irlanda și Grecia

Explicația votului favorabil stă în bună parte în avertismentele guvernului după care, în cazul unei respingeri a tratatului, Irlanda nu-și va putea asigura susținere din partea Mecanismului de Stabilitate European, expunându-se astfel riscului de incapacitate de plată în cazul unor noi turbulențe pe piețele financiare.

Presa irlandeză vorbește însă și despre dorința oamenilor de a da un exemplu de responsabilitate, cu alte cuvinte de a transmite mesajul că Europa trebuie să meargă mai departe, să rămână unită. Acest mesaj ar fi cu atât mai important, conform aceleiași interpretări, cu cât Irlanda a respins prin vot popular Tratatul de la Lisabona privind consolidarea unității europene, cu ocazia referendumului din iunie 2008, dar l-a aprobat apoi la referendumul al doilea, din octombrie 2009.

În acest timp, în Grecia, sondajele de opinie pentru alegerile din 17 iunie indică o luptă strânsă între Noua Democrație, partid susținător al programului cu UE-FMI, și Syriza, partidul care vrea renunțarea la austeritate, dar nu și ieșirea din zona euro. Un sondaj estimează egalitate la 24,5% din preferințele electoratului, un altul dă ca posibil un avans de 3,5% al Syriza, iar altul indică un avans ce circa 1% al Noii Democrații.