Alex Milcev, EY: Taxa pe activele bancare nu e doar o măsură fiscală, ci e ceva ce afectează economia și stabilitatea finanaciară a sectorului. Unele bănci s-ar putea să aibă probleme de solv

Taxa pe activele bancare introdusă de Guvernul Dăncilă prin OUG 114 amenință stabilitatea industriei bancare și a întregii economii, iar lipsa de predictibilitate și de claritate cu care a fost luată o astfel de decizie și adoptată Ordonanța poate pune unele bănci în situația de insolvabilitate.

„În fiscalitate nu trebuie să aibă loc asemenea surprize. Partea cu predictibilitatea populației nu a fost îndeplinită aici, nici nu mai vorbim de acel termen de șase luni prevăzut în lege pentru modificarea Codului Fiscal”, spune Alex Milcev, partener, Liderul departamentului de asistență fiscală și juridică al EY România, în cadrul conferinței anuale de fiscalitate EY România. 

Taxa pe activele bancare începe să fie aplicată deja de anul acesta. Astfel, taxa pe activele băncilor se datorează dacă media trimestrială a dobânzii ROBOR depășește pragul de referință de 2%. Taxa pe lăcomie ajunge la 0,1% pentru o medie trimestrială a ROBOR între 2% și 2,5%, la 0,2% pentru ROBOR mediu de 2,51%-3%, la 0,3% pentru ROBOR mediu de 3,01%-3,5%, la 0,4% pentru ROBOR mediu de 3,51%-4% și la 0,5% în cazul în care media trimestrială a ROBOR depășește 4%.

Milcev arată că unele bănci ar putea avea probleme de solvabilitate, conform calculelor pe forma actuală a legislației.

„Legat de taxa în sine, chiar și BNR și-a exprimat destula de apăsat surpriza și nedumerirea. Nu e doar o măsură fiscală, ci e ceva ce afectează dimensiunea macroeconomică și are o tangență cu stabilitatea financiară a sectorului financiar, vorbim de indicii de solvabilitate a băncilor. Am văzut analize, BNR a spus că doar 2 bănci vor fi pe profit în 2019. Multe bănci sunt pe pierdere. Unele bănci s-ar putea să aibă probleme de solvabilitate și este o problemă sistemică. Ce faci când statul, nu economia, provoacă o intrare în dificultate a unei bănci”, spune Milcev.

Măsurile legislative adoptate ar putea arunca băncile într-o criză a cashului.

„Vorbim de indisponibilizarea cashului pentru a împrumuta companii, pentru achiziții, pemntru credite la persoane fizice și chiar pentru a împrumuta statul. De aceea se discută acum dacă această taxă va acoperi sau nu obligațiuni de stat, pentru că unde dai și unde crapă. Băncile cumpără titluri de valoare de la stat cu o dobândă. Ministerul de Finanțe le impozitează, băncile includ procentul în dobândă și devine o taxă în cascadă unde influențăm costul finanțării pentru a-l impozita apoi. E cu două tăișuri”, explică specialistul.