Home Actualitate Cum a ajuns Republica Moldova pe radarul...
Actualitate

Cum a ajuns Republica Moldova pe radarul industriei viticole din Europa: De la o țară care depindea de exporturile către Rusia, a ajuns unul dintre cei mai noi jucători din industria producătoare

Industria viticolă a Republicii Moldova trece de cele mai multe ori neobservată în peisajul european. În ciuda suprafeței mici pe care o are, Republica Moldova a produs în 2018 două milioane de hectolitri de vin, ceea ce o plasează pe…

Cum a ajuns Republica Moldova pe radarul industriei viticole din Europa: De la o țară care depindea de exporturile către Rusia, a ajuns unul dintre cei mai noi jucători din industria producătoare
Cum a ajuns Republica Moldova pe radarul industriei viticole din Europa: De la o țară care depindea de exporturile către Rusia, a ajuns unul dintre cei mai noi jucători din industria producătoare · Foto: Business Magazin

Industria viticolă a Republicii Moldova trece de cele mai multe ori neobservată în peisajul european. În ciuda suprafeței mici pe care o are, Republica Moldova a produs în 2018 două milioane de hectolitri de vin, ceea ce o plasează pe locul 11 în topul producătorulor de vin la nivel european, potrivit Emerging Europe.

Vița de vie este cultivată cu ușurință în Moldova datorită câmpiilor, solurilor fertile și climei moderate. Primele plantații datează încă din secoulul al treilea î.e.n, în comuna Vărvăreuca, raionul Florești, așa că se poate spune că vinul moldovenesc are o istorie pe care localnicii au ținut-o în viață secole la rând.

Zona Republicii Moldova era una dintre regiunile preferate de Imperiul Rusiei Țariste. Țarul Alexandru al II-lea era un fan împătimit al regiunii, deschizând astfel Școala Basarabă de Horticultură prin care s-au dezvoltat noi podgorii, exploatate de consumatorii ruși. Familia Romanov avea legături strânse în regiune și a deschis vinăria Romănești, care a continuat și în epoca sovietică.

În timpul URSS-ului, industria vinului din Moldova a atins noi nivele, de cele mai multe ori în termeni cantitativi și nu calitativi. În anii 1980, producțiile de viță de vie acopereau 200.000 hectare, 16% din suprafața totală a țării. Vinul era produs pentru a fi pe placul rușilor, cu un accent puternic pe vinurile dulci.

Totuși, începutul anilor ’90 a venit cu dificultăți, când problemele reprezentate de reformele funciare și redistribuire s-au lovit de nevoia disperată de lansare pe noile piețe capitaliste.

În 2004, 90% din exporturi mergeau sprea țări din fosta Uniune Sovietică, numărul fiind astăzi de doar 30%. În 2006, Rusia interzicea importurile de vin din R. Moldova și Georgia, ceea ce a însemnat că industria era obligată să se reinventeze, să se adapteze la noile preferințe și să se extindă cât de mult posibil. În consecință, atenția s-a îndreptat spre vinurile seci și spre calitate, producătorii concentrându-se asupra unor piețe mai profitabile.

În 2018, vinăria Purcari se lista la Bursa de la București în urma unei oferte publice inițiale (IPO) pentru 49% din acțiuni, devenind prima companie internațională listată la BVB. Prețul final era de 19 lei pe acțiune și valoarea ofertei depășea 40 mil. euro. Victor Bostan, fondatorul și directorul executiv al companiei, declara atunci că vrea să facă din Purcari principalul producător de vin din Europa Centrală și de Est.

Republica Moldova este casa unelor dintre cele mai mari crame din lume. Galeriile subterane din Mileștii Mici au o lungime de 200 km și o adâncime de 80 m, fiind localizate la doar 10 km de capitala Chișinău.

Însă probabil cea mai faimoasă locație este Cricova, un oraș subteran fondat în 1952 care deține cea mai mare colecție de vinuri din lume, cu peste 1,5 milioane de sticle și este probabil cea mai populară atracție turistică din R. Moldova.

Conţinut Business Magazin
Citeşte fără limită restul articolelor cu plată
Abonează-te — 9,90 € / lună