A renunțat să lucreze pentru alții și și-a deschis propria afacere: Cum a ajuns o tânără antreprenoare să vândă 5.000 de scaune de birou pe lună

„Deschiderea atelierului nu a fost un proces facil, iar locația fizică nu a ajutat prea mult, fiind necesare modificări ale spațiului destinat producției care, ca prin minune, s-au putut face în doar patru zile deși au presupus: ridicarea unei clădiri adiacente de 50 mp, instalarea completă a unui sistem de încălzire (calorifere, centrală etc.), schimbarea instalației electrice și montarea de corpuri de iluminat speciale pentru cusut, alinierea furnizorilor și livrarea tuturor materialelor”, descrie Andrada Verdeș primele provocări întâmpinate la debutul celui mai recent proiect antreprenorial al său. La finalul anului trecut, Atelierul de scaune avea o capacitate de producție de aproximativ 3.000 de scaune/lună și comenzi aliniate pentru livrare chiar și mai mari de atât pentru anul 2019, spune ea.

Andrada Verdeș a devenit licențiată în economie în anul 2004 la Academia de Studii Economice din București, Facultatea de Finanțe, Asigurări, Bănci și Burse de Valori cu specializarea Bănci și burse de valori. Cariera sa începuse însă încă din perioada studiilor, în 2001, când a fost recrutată de irlandezii de la Mivan Kier pe o poziție de financial manager, urmând ca în 2004 să devină contabil-șef. Potrivit ZF, din 1998, Mivan opera în România ca parte a unui joint-venture Mivan – Kier (Mivan Limited – Kier International), care a realizat proiecte precum un program de locuințe sociale și de alimentare cu apă, derulat de guvern, în valoare de 140 de milioane de dolari.

Andrada Verdeș a lucrat la Mivan Kier până în 2008, perioadă în care a gestionat stocurile pentru toate șantierele din țară, managementul administrativ al societăților din proiectul România (două firme în România și patru în afara țării), relația cu clientul principal, cu autoritățile legat de autorizațiile de construire și culminând cu înlocuirea directorului financiar, ori de câte ori era necesar. Spune că din acest rol a învățat cum să construiască și să conducă o echipă.

De asemenea, spune că în acea perioadă, în cadrul companiei, a implementat mai multe procese care la vremea aceea păreau avangardiste în România, cum ar fi: shared service centerul (conducea atunci o echipă de 20 de angajați care asigurau serviciile financiare pentru șase entități din cinci țări), lean office (documentele companiei erau organizate lean până la nivelul de culoare de dosar și erau auditați pe acest proces), business partnering, coaching & mentoring. „Toate acestea m-au ajutat ulterior să mă integrez în orice companie și în orice domeniu”, spune Andrada Verdeș.

Din noiembrie 2008 a început colaborarea cu Danone, pe poziția de finance manager, continuând să fie implicată în toate proiectele care au avut impact operațional direct, dintre care cel mai important a fost desprinderea departamentului de logistică într-un joint venture cu un partener internațional, care a ajutat atât la optimizarea costurilor logistice, cât și la creșterea și dezvoltarea rețelei de distribuție. Povestește că în grupul Danone a descoperit unul dintre oamenii de la care a avut mult de învățat: Stephane Batoux, head of international busines pentru ETI, fostul director general al Danone pentru sud-estul Europei.

El considera, printre altele, că obiectivele se setează în așa fel încât genereze provocări, deși pot părea de neatins uneori. După 14 ani în corporații, în 2015 a avut iarăși o oportunitate de a învăța un domeniu nou și de a trece în zona de antreprenoriat. „Atâta timp cât ești pasionat de ceea ce faci, îți pasă de rezultatele pe care le ai și te implici, faptul că lucrezi într-o corporație sau într-un antreprenoriat nu face nicio diferență, este de părere Andrada Verdeș.

A început să lucreze pentru retailerul românesc de modă Prețuri pentru Tine (PPT), despre care spune că avea un potențial de creștere imens. „Mi-a plăcut dorința celor patru asociați de a reorganiza compania pe principii corporatiste pentru că, la acel nivel de dezvoltare, era pasul firesc – adică structurarea, procedurizarea, urmărirea rezultatelor într-un mod uniform, structurarea deciziilor de business pe principii sănătoase și verificabile, setarea de ținte, care apoi să poată susține o creștere și dezvoltare sănătoasă”, explică Verdeș.
De la cărămizi, iaurt și fashion a trecut, în decembrie 2017, la lemn, prin preluarea afacerii Mobil Tileagd în calitate de acționar majoritar și director general.

„Ce este dificil atunci când treci în antreprenoriat este că nu mai există safety net (o plasă de siguranță – n.red). Deciziile pe care le iei trebuie să fie extrem de bine definite, pentru că nu va veni nimeni din urmă să te salveze, nu ai un grup în spate care să te ajute. Dacă într-o corporație este important topline-ul (cifra de afaceri și marja – n.red.), în antreprenoriat este extrem de important cash flow-ul. Dacă nu ai lichiditate, nu ai realizat nimic, iar aceasta este lupta cea mai dificilă”, explică Andrada Verdeș.
Mobil Tileagd este o fabrică de mobilă înființată în județul Bihor cu peste 80 ani în urmă, mai precis în 1930, și reconstruită în 1976. Fabrica, ce produce mobilier din lemn masiv, avea la momentul preluării, conform rezultatelor anului 2017, o evoluție negativă, având o cifră de afaceri de 760.000 de euro și 82 de angajați, în scădere față de anul anterior cu 27%.

Andrada Verdeș a devenit acționar în Mobil Tileagd în octombrie 2017, investind în afacere aproximativ 100.000 de euro, și a început să se ocupe de producția propriu-zisă în decembrie 2017. Dificultățile nu au întârziat să apară.
„Materiile prime, în special în cazul mobilei din PAL, au înregistrat creșteri de preț substanțiale anul acesta. În cazul PAL-ului au fost deja trei creșteri de preț începând cu luna februarie 2018. Totalul creșterilor a ajuns astfel la peste 15%”, descrie antreprenoarea una dintre provocările întâmpinate.
La aceasta se adaugă concurența produselor din Asia. „Există o percepție eronată că mobilierul din Asia este mai ieftin decât cel produs la noi. Nu este așa. Din proprie experiență și pe date concrete pot să vă confirm că putem concura oricând cu industria asiatică la prețuri, la orice din piața lemnului, doar că standardele noastre de calitate sunt mai ridicate. În plus, produsele noastre sunt disponibile în piață mult mai repede și cu costuri accesorii mai reduse (transport), iar termenul de plată este mult mai bun pentru cumpărători”, explică Verdeș.

„Secolul XXI reprezintă epoca vitezei și a internetului: cumpărătorul, cu bani sau fără, va cumpăra ieftin și rapid. Nu dorește să investească mult pentru că poate se schimbă moda și, de asemenea, nu are timp să meargă în magazine, mobilierul se poate achiziționa online. Cumpărătorul nu înțelege diferența de calitate, rezistență, utilitate și posibilități dintre mobilierul din lemn masiv și mobilierul din prefabricat PAL. Presupune că mobilierul din PAL este mai ieftin din principiu. În realitate nu este așa, PAL-ul este mai scump cu aproape 100% față de lemnul masiv și, ca structura de rezistență, este mult mai slab calitativ”, adaugă Andrada Verdeș.

În acest context, ea observă că „piața mobilei a primit o formă de clepsidră, acest lucru afectând producătorii profund. Toți au fost în situația de a se repoziționa astfel: producție de serie, produse ieftine sau producție la comandă cu produse unicat foarte scumpe (mobilă stil)”.
Iar fiindcă nu toți producătorii au reșit să se replieze, s-a ajuns la sincope și la o disponibilizare de personal masivă, iar „în unele cazuri, fabricile au ajuns să se închidă chiar”.

În anul 2018, pe fondul schimbării portofoliului de furnizori, al optimizării costurilor și al dezvoltării portofoliului de clienți, pentru jumătate de an, Mobil Tileagd a înregistrat creșteri.
„Aceste rezultate sunt de apreciat, luând în considerare evoluția negativă a pieței mobilei, cu impact major negativ în această vară, în care foarte multe fabrici de mobilă din nordul și nord-vestul țării a trebuit să restructureze personal și / sau să închidă pe fondul lipsei comenzilor sau al scăderii acestora. În cazul nostru, Mobil Tileagd a prosperat și a păstrat tot efectivul de personal, ba chiar a crescut de la 82 de angajați în decembrie 2017 la 87 de angajați în luna octombrie 2018”, descrie Andrada Verdeș rezultatele obținute.

Începând cu luna noiembrie 2018, Andrada Verdeș a  început să se ocupe exclusiv de Atelierul de Scaune. Mobil Tileagd a rămas în administrarea unuia dintre asociați, iar ea și-a păstrat calitatea de acționar majoritar al companiei. A pus bazele Atelierului de Scaune în urma unei investiții inițiale de 30.000 de euro, în totalitate din fonduri proprii. Atelierul se axează doar pe producția și distribuția de scaune din nișă de tapițerie low cost și evacuare rapidă, în contextul în care piața este orientată spre volum și ieftin și forțează utilizarea tehnologiilor care aduc reducerea costurilor imediată, nu a implementărilor care aduc beneficii pe termen lung.

Verdeș a ales nișa tapițeriei după ce a observat că aceasta este singura care menține o tendință pozitivă, atât la nivel național, cât și european, fabricile și atelierele care s-au axat pe tapițerie înregistrând o evoluție pozitivă. Astfel, nivelul crescut al cererii de scaune din partea retailerilor naționali și europeni, cât și existența unei forțe de muncă calificate și suficiente, disponibilă imediat datorită disponibilizărilor masive din piața mobilei din vara lui 2018, au determinat-o pe Andrada Verdeș să se orienteze spre nișa de tapițerie.
„Pentru mobiliști, adaptarea de la mobilă la tapițerie (ca nișă a mobilierului) nu este dificilă. În zona Beiușului, datorită mișcărilor negative din piața mobilei din acest an, și specific din această vară, există o disponibilitate a forței de muncă specializate. În acest moment, avem peste 200 de oameni disponibilizați, iar până la finalul anului, din păcate, probabil încă 100 de persoane”, observa Andrada Verdeș la momentul interviului pentru Business MAGAZIN, în noiembrie 2018.
Printre clienții atelierului se numără, de exemplu, Videnov Bulgaria, societate producătoare și vânzătoare de mobilier, care s-a extins recent și în România. În ceea ce privește piața de desfacere, Atelierul de scaune vinde  direct către magazine de mobilă și la un distribuitor din Cluj, iar începând cu această lună, după ce site-ul va fi funcțional pentru comenzi, se urmărește extinderea vânzării către mai multe magazine și direct la persoanele fizice.

„Odată cu deschiderea Atelierului de Scaune, am creat deja 10 locuri de muncă noi și am în vedere umplerea a încă trei poziții pe primul schimb de lucru deja format. În măsura în care reușim să găsim sursele pentru suficiente cadre de scaune în perioada următoare și pe baza comenzilor suplimentare pe care deja suntem în proces să le atragem, sper să mai construim și schimbul doi, adică încă 13 persoane, până la finalul lunii ianuarie”, descrie antreprenoarea obiectivele pe care și le-a fixat pe termen scurt. 
În plus, în planurile pentru anul 2019 intră și dezvoltarea propriei secții de tăiere a lemnului, pentru care ar fi necesare încă patru locuri de muncă. „Dacă Atelierul de Scaune rămâne la un nivel de producție de aproximativ 5.000 de scaune / lună, numărul de locuri de muncă create ar fi de 30 până la finalul lunii aprilie 2019”, menționează Andrada Verdeș. De asemenea, își dorește ca în viitor să atragă fonduri europene pentru structuri industriale.

Antreprenoarea a observat că există o tendință de creștere a numărului de IMM-uri și de scădere a numărului de fabrici mari, cel puțin în ceea ce privește produsele tapițate. „Piață mobilei din Europa generează venituri de aproape 100 de miliarde de euro și angajează încă peste 1 milion de oameni, forță de muncă calificată, chiar și în condițiile scăderilor înregistrate în acest an. Industria în sine este dintre cele mai creative, înregistrând peste 12% din patentele de creație la nivel european”, observă ea. 
De asemenea, amintește Andrada Verdeș, creșterea pieței la nivel european a fost calculată la 2% anual până în anul 2017, iar în condițiile actuale aceasta rămâne la un nivel mai jos, de aproximativ 1% anual, nefiind previzionată o creștere semnificativă în anii ce vin. Totuși, nișa de tapițerie arată o creștere substanțială, potrivit antreprenoarei, iar din primele 50 de societăți din piața mobilei din România, constată că în primele 10 se află cel puțin trei companii producătoare de tapițerie, respectiv de canapele și scaune: Italsofa din Maramureș, PGS Sofa & Co din Bihor, GP Sofa din Satu Mare – cu cifra de afaceri, în toate cazurile, de peste 38 de milioane de euro anual.
„Scaunele, canapelele și orice alte produse tapițate au continuat să se vândă, ba chiar piața a crescut. Toate fabricile și atelierele care s-au poziționat doar pe partea de tapițerie vor raporta cifre fabuloase în acest an și creșteri atât în profitabilitate, cât și ca personal. Aici delimitarea se face pe baza prețului și a existenței personalului, pentru că geografic există diferențe de disponibilitate și calificare”, susține Andrada Verdeș, care consideră că, deși piață mobilei va rămâne constantă, în cazul tapițeriei se vor înregistra creșteri substanțiale încă 10 ani de acum încolo.