A început cu o grădiniță în camera copiilor, iar acum are o școală cu 600 de elevi a cărei taxă de școlarizare, în medie, este de 6.500 de euro pe an

Simona Baciu vorbește cu entuziasm despre felul în care elevii claselor primare au interpretat o piesă după povestea „Hansel și Gretel“ a Fraților Grimm, pe care am avut ocazia să o urmăresc cu câteva minute înainte de discuție. Discursul ei este presărat de clinchete de râs și zâmbete largi. Este o zi în care încă o generație de elevi termină liceul și pleacă mai departe pentru a-și urma traseului academic; 65% dintre ei spre țări străine. „Am început în camera copiilor mei fără nimic. Aveam doar jucării de pluș și  jucării tricotate, pe care le-am făcut eu. Doi ani de zile am ținut grădinița acasă la noi. Apoi am închiriat o cameră cu sobă, pe care o porneam la 4 dimineața. Treptat am găsit oameni care veneau din străinătate și ne confirmau că făceam ceva bine. Că suntem pe drumul cel bun“, povestește Simona Baciu începutul școlii fondate alături de soțul ei, Dan Baciu, acum 23 de ani.

Ca mulți români, după 1989, cei doi au decis să emigreze, numai că nu au stat prea mult departe de casă și s-au întors în țară odată cu unul dintre programele fundației Soros, care a fost înființată de miliardarul american George Soros în 1990. După doi ani în care a ținut grădinița în apartamentul propriu, cererea a depășit oferta și a închiriat mai multe locuințe pentru a ține orele. În 1998, cu ajutorul finanțărilor obținute de la prietenii din străinătate, Simona și Dan Baciu au construit prima grădiniță privată din România. „Am luat o grădină cu porumb în mijlocul Clujului. Țin minte când ne-am dus la autorități și am cerut o autorizație pentru grădiniță și ne-au spus că numai statul face grădinițe. Într-un final am reușit să primim o autorizație. A fost un moment crucial pentru noi. Sala de sport era în pivniță și primul „assembly“ tot acolo s-a ținut“, spune ea râzând.

Au căutat să-și îmbunătățească metodele de predare și au oferit pregătire cadrelor didactice cu ajutorul profesorilor străini. Un nume notabil este Daniel Shapiro, care în prezent conduce catedra de negociere de la Harvard, și care prin intermediul fundației lui Soros a ajuns la Cluj, unde a ținut un curs de „peer counseling“.

În 2000, povestește Simona Baciu, au luat primul credit BERD din România, de 50.000 de dolari, cu ajutorul căruia au dezvoltat afacerea și au construit școala. „Mi s-a părut că au fost milioane de dolari la vremea aceea“, apoi menționează un alt credit de la BERD în valoare de 1,6 milioane de dolari pe care l-au obținut ulterior. A fost corectată de către Ruxandra Mercea, directorul executiv al școlii și fiica Simonei, precizând că este vorba de 1,2 milioane în 2007, apoi restul de 400.000 de dolari în 2011-2012. Ruxandra Mercea a fost implicată în dezvoltarea școlii, afacere de familie, încă de mică ca „teacher assistant“, iar acum conduce instituția.

Mai târziu, Simona Baciu a primit o bursă și a plecat în SUA pentru a studia sistemul de învățământ de acolo. „Am călătorit în școlile din SUA. Am avut șase săptămâni de „shadowing“ (urmărirea activităților zilnice) la directorii de școli. Apoi ei au venit aici și ne-au ajutat. Ne-au arătat ce trebuie să facem, pas cu pas.“

Evoluția instituției s-a datorat și ambiției fondatorului de a accede în rândurile organizațiilor școlare imporante. Simona Baciu mărturisește că a participat la o întâlnire a Round Square, organizație a școlilor din peste 40 de țări de pe cinci continente, ce are la bază filosofia educațională a lui Kurt Hahn, educator și filosof german. A fost atât de impresionată de ce a văzut acolo, încât și-a dorit imediat să facă parte din această organizație. „Vreau să fac parte din Round Square“, le-am zis. „Nu se poate deoarece nu aveți liceu“, mi s-a spus. „Cu gimnaziu ne primiți?“ am întrebat; reprezentantul mi-a răspuns că nicio școală nu a intrat doar cu gimnaziu. Și am intrat cu gimnaziu, efectiv am construit școala pentru a putea face parte din această organizație, printre instituțiile de învățământ de elită“, spune amuzată Simona Baciu. Dezvoltarea școlii s-a realizat treptat și multe lucruri s-au învățat pe propria piele, prin încercări și pas cu pas. „La început n-am știut ce înseamnă o afacere, cine suntem. Singura mea dorință era să plătesc rata la bancă, dobânda și salariile, era orizontul și mă gândeam de unde să găsesc susținere. Am învățat să facem un buget, cum să ne administrăm timpul. Cel mai greu a fost să găsesc oameni de încredere“, spune fondatoarea școlii.

„Multe lucruri nu am învățat în școală și încă învăț acum. Nimeni nu ne-a zis: „Hai că ai nevoie de o misiune în viață“, „Hai că ai nevoie de o viziune în viață“. Dacă vrei să ajungi undeva trebuie să știi unde să ajungi, trebuie să-ți planifici timpul și multe alte lucruri, pe care copiii noștri le învață de la 3 ani“, completează și Ruxandra Mercea, care mă privește cu ochii de un albastru pătrunzător.