A inceput afacere intr-un birou unde erau două scaune și trei oameni iar acum este cunoscut pe orice șantier din București

Da, are un proiect: la 37 de ani, Cezar Gămulescu a amenajat 1.200 de sedii de birouri și este cunoscut și recunoscut pe orice șantier din Capitală. În urmă cu doi ani a intrat în antreprenoriat și își propune să își dezvolte compania firesc, într-o activitate cu reguli care unora le pot suna ciudat: trei sferturi dintre proiectele din ultimii 6-7 ani s-au desfășurat noaptea sau în weekend.

Un alt detaliu interesat al activității lui Cezar Gămulescu este faptul că lucrează fără țintă de cifră de afaceri; spune că este stresat până în momentul când ajunge să își acopere cheltuielile companiei. „Dacă îți propui să faci un milion de euro și realizezi doar 700.000 de euro, ajungi să crezi că nu ești suficient de bun. Și atunci am zis să gândim altfel, să ne propunem să facem întâi 400 – 450.000 de euro, ca o primă țintă. Ce facem după aceea se va răsfrânge atât asupra firmei, cât și asupra oamenilor, ca salarizare, sau asupra acționarilor.” Recunoaște că îi este destul de simplu să depășească nivelul propus inițial, pentru că suma poate reprezenta două contracte de amenajare sau mobilier pentru cinci sau șase sedii de birouri.

Are sediul undeva în zona Compozitorilor, pe o stradă cu sens unic; șoferul m-a lăsat, desigur, la capătul greșit, așa că am luat pieptiș arșița verii bucureștene. Sediul i-a fost recomandat de un prieten care și-a făcut birouri în clădire și l-a angajat pentru amenajare; a rămas și el acolo. A început afacerea forFITOUT în 2013, cu trei oameni și două scaune. Provine dintr-o familie de medici și s-a pregătit pentru medicină dar a dat la ASE. Era o perioadă în care la modă erau marketingul sau agențiile de publicitate, așa că a mers pe marketing.

N-a știut în ce se bagă, pentru că alesese o facultate cu dublă specializare, marketing și comerț exterior, specializări care i-au folosit mult mai târziu; în perioada studiilor, însă, a muncit. Pentru a evita armata și-a continuat studiile; spune că a fost o perioadă mai tumultuoasă, cu cinci slujbe în patru ani, iar în cele din urmă a ajuns la prima firmă serioasă, de echipamente electrice, Moeller. A lucrat la departamentul de marketing, într-o perioadă în care nu multă lume știa ce este marketingul. A colaborat și cu un prieten care avea o firmă de amenajări interioare, a mai avut un job temporar la Budapesta, iar în cele din urmă a încercat să își facă o firmă de amenajări, undeva în 2008. După șase luni și nicio lucrare și nicio perspectivă, a constatat că voința nu este de ajuns; îi lipsea experiența. „Sunt mulți care aleargă înainte de a învăța să meargă și cad și își rup gâtul; găsesc scuze, dar nu găsesc o idee pentru a reclădi totul.”

A revenit la condiția de angajat într-o firmă de dezvoltări imobiliare, Cascade, implicată în unele din primele proiecte de birouri din București. Spune că a fost cea mai bună școală de afaceri pe care a făcut-o, la cel mai ridicat nivel al intensității. „Făceam și contabilitate, eram și project manager, urmăream și execuția, mă certam cu constructori, am achiziționat și terenuri.” Din al doilea an al jobului a început un MBA, pentru că simțea nevoia să urce. S-a despărțit de Cascade și a trecut la Corporate Office Solutions, companie americană. Inițial project manager, a primit patru luni mai târziu șefia departamentului de project management; câteva luni mai târziu se înființa COS antrepriză generală, departament care executa lucrări de construcții și instalații pentru companie. Inițial lucrările de construcții nu aveau o pondere forte mare în cifra de afaceri a companiei, dar în timp au ajuns să crească foarte mult, inclusiv în perioda de criză. În șase ani de activitate la COS a semnat 962 de contracte, care înseamnă 962 de sedii de firme, de la București la Sofia. „Am semnat câte 10 – 15 sedii pe lună, era inimaginabil.”

A simțit nevoia să mai facă un pas, întrebându-se dacă poate avea aceeași performanță de unul singur. După multe nopți nedormite, a luat decizia să își reactiveze proiectul antreprenorial, la începutul anului 2013, și doar în luna ianuarie a semnat proiecte în valoare de 150.000 de euro. Spune că a beneficiat de multele relații pe care le-a dobândit la cele două firme mari pentru care a lucrat, unde a venit în contact cu mulți parteneri, clienți sau executanți, a învățat lucruri și a lăsat loc de bună ziua. „Experiențele mele au fost destul de antreprenoriale, chiar în interiorul corporației. La COS AG aveam libertatea de a crea, pentru că eram și partener.” Crede că în marile companii, unde sunt mulți angajați, poți învăța cum să lucrezi în echipă, cum să te comporți cu oamenii, cum să comunici cu ei, și acesta este cel mai bun antrenament.